Obligație la bloc pentru asociația de proprietari. Locatarii ce achită cu numerar trebuie să solicite: Se eliberează chitanțe separate

În majoritatea blocurilor din România, plata întreținerii și a fondurilor asociate se face adesea „la grămadă”, fără chitanțe separate. Avocatul Gelu Pușcaș atrage atenția că Legea 196/2018 impune emiterea unor chitanțe distincte pentru fiecare tip de plată, iar nerespectarea acestei obligații poate afecta drepturile proprietarilor.

Asociația de proprietari este obligată să emită chitanțe separate

Proprietarii de apartamente ar trebui să știe că asociațiile de proprietari au responsabilități precise când încasează întreținerea și alte sume de la locatari. Conform legislației în vigoare, orice plată efectuată trebuie să fie înregistrată cu chitanțe separate, care să reflecte exact natura sumelor.

„Puțini proprietari știu exact ce obligații are asociația atunci când ei achită sumele din lista de întreținere. Iar Legea 196/2018 este foarte clară: asociația trebuie să elibereze chitanțe separate pentru fiecare tip de plată”, explică Gelu Pușcaș, avocat specializat în litigii privind asociațiile de proprietari.

În practică, aceasta înseamnă că plata în numerar la casieria asociației nu trebuie să fie însoțită de o singură chitanță globală. Fiecare componentă a plății trebuie să aibă un document propriu, astfel încât proprietarul să aibă dovada clară a fiecărei sume achitate.

Patru tipuri principale de chitanțe pe care asociațiile trebuie să le emită

Legea definește patru tipuri principale de chitanțe pe care asociațiile trebuie să le emită, explică Gelu Pușcaș. În primul rând, există chitanța pentru cota de contribuție, cunoscută și ca întreținere lunară. Aceasta certifică plata sumelor din lista lunară și trebuie păstrată de fiecare proprietar.

„Aceasta confirmă plata sumelor din lista lunară. Păstreaz-o! Dacă administratorul greșește evidența, ai nevoie de dovadă. Termenul legal de plată: maximum 30 zile de la afișarea listei (art. 77 din Legea 196/2018)”, subliniază Pușcaș.

Al doilea tip este chitanța pentru fondul de reparații, fond obligatoriu destinat lucrărilor și intervențiilor în clădire. În acest caz, legea prevede în mod expres că administratorul trebuie să emită un document nominal, separat pentru fiecare contribuabil.

„Conform art. 71 alin. 4: „administratorul eliberează chitanță nominală separată”. Atenție: acest fond nu se restituie”, precizează avocatul.

Fondul de rulment este al treilea tip, distinct de cel de reparații, și trebuie de asemenea să fie însoțit de chitanță separată. În contrast cu fondul de reparații, sumele din fondul de rulment pot fi restituite în anumite situații, cum ar fi vânzarea apartamentului, dacă nu se specifică altfel în actul de vânzare.

„Art. 72 alin. 4: „administratorul eliberează chitanță nominală separată”. Diferența față de fondul de reparații? Fondul de rulment se poate restitui la vânzarea apartamentului (art. 72 alin. 5), dacă nu se stabilește altfel prin actul de vânzare”, explică Gelu Pușcaș.

Ultimul tip sunt fondurile speciale, create pentru lucrări sau activități aprobate în Adunarea Generală. Acestea trebuie să aibă propria evidență și chitanță distinctă, conform articolului 73 din Legea 196/2018.

„Toate fondurile speciale trebuie să fie separate și să aibă chitanțe distincte”, atenționează Pușcaș.

Drepturile proprietarilor și obligațiile administratorului

Practic, dacă un apartament generează plăți pentru întreținere, fond de reparații, fond de rulment și fond special, proprietarul are dreptul să primească patru chitanțe separate. Aceasta nu este o recomandare, ci o obligație legală care protejează interesele locatarilor.

„Dacă asociația ta colectează întreținere + fond de reparații + fond de rulment + fond special, iar tu plătești cash… trebuie să pleci cu 4 chitanțe diferite. Nu «una pentru tot», nu «nu avem timp», nu «lasă că e trecut». Legea obligă la chitanțe separate. Tu ai dreptul să le ceri. Administratorul e obligat să le dea”, subliniază Gelu Pușcaș.

Respectarea acestor reguli este esențială pentru transparența gestionării fondurilor, dar și pentru protecția legală a proprietarilor, mai ales în situațiile în care apar erori contabile sau dispute legate de plăți.