O taxă aplicată din 1 ianuarie 2026 modifică piața construcțiilor. Efect direct asupra prețurilor materialelor

O taxă aplicată din 1 ianuarie 2026 modifică piața construcțiilor. Efect direct asupra prețurilor materialelor

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 5 ianuarie 2026, 19:22

De la 1 ianuarie 2026, o nouă taxă de carbon aplicată importurilor din afara Uniunii Europene va modifica structura de cost a materialelor de construcții utilizate în România. Măsura va influența prețurile materiilor prime și ale produselor semifinite, cu efecte care se vor transfera treptat către beneficiarii finali. Pentru dezvoltatori, constructori și persoane fizice, momentul achizițiilor din prima parte a anului devine esențial pentru bugetele proiectelor.

Taxa de carbon aduce costuri suplimentare pentru materialele importate

Taxa de carbon introdusă de la începutul anului 2026, parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră, va genera un cost suplimentar pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state din afara Uniunii Europene. Analiza realizată de o platformă online românească specializată în comerțul cu materiale de construcții arată că impactul acestei taxe va fi resimțit în mai multe etape, pe măsură ce noile costuri vor fi integrate în lanțul de aprovizionare.

Conform evaluărilor din industrie, taxa se aplică materiilor prime cu un nivel ridicat de emisii de carbon, importate din afara spațiului comunitar. Printre cele mai expuse se află cimentul, fierul, oțelul și aluminiul, materiale esențiale pentru sectorul construcțiilor rezidențiale, industriale și de infrastructură.

Pentru piața locală, unde o parte semnificativă a materiilor prime provine din afara UE, această taxă va deveni un element constant în calculele de preț. Costul suplimentar nu va fi suportat integral de importatori sau producători, ci va fi transferat treptat în prețurile materialelor și, ulterior, în valoarea totală a lucrărilor de construcții.

„Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, consideră Cosmin Raileanu, fondatorul platformei online de comerț cu materiale de construcții.

Ianuarie 2026, ultima perioadă cu prețuri formate pe costuri vechi

Specialiștii din domeniu estimează că luna ianuarie 2026 va reprezenta o fereastră limitată în care pot fi accesate prețuri apropiate de cele din 2025. Acest lucru este posibil doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente ale producătorilor și distribuitorilor.

Scumpirile asociate noii taxe nu se vor reflecta imediat prin modificări bruște ale listelor de preț. Producătorii și importatorii lucrează deja la ajustarea structurilor de cost, urmând ca noile valori să fie introduse gradual, odată cu livrarea loturilor fabricate din materii prime achiziționate la prețuri mai mari.

În acest context, materialele realizate din materii prime cumpărate în cursul anului 2025 vor putea fi comercializate la tarifele actuale. În schimb, producția demarată după 1 ianuarie 2026 va integra integral impactul taxei de carbon, al costurilor energetice și al cheltuielilor logistice majorate.

„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil”, mai spune Cosmin Răileanu.

Această perioadă de tranziție va fi diferită de la un producător la altul, în funcție de nivelul stocurilor, de contractele aflate deja în derulare și de ritmul în care noile costuri sunt transferate către piață. Pentru proiectele aflate în execuție, decizia de a achiziționa materialele în primele săptămâni ale anului poate avea un impact semnificativ asupra bugetului final.

Dependența de importuri din afara UE amplifică efectele taxei

Analiza indică faptul că România rămâne puternic dependentă de importurile din afara Uniunii Europene, în special în domeniul metalurgic și industrial. Turcia, China și India se numără printre principalii furnizori de materii prime și produse semifinite, iar aceste state nu sunt incluse în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste fluxuri comerciale, iar estimările din piață indică majorări de 9–10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și alte produse metalurgice. Creșterile vor fi resimțite cu precădere în construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată.

Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, specialiștii anticipează scumpiri de 9–10% la nivel de materiale. La nivelul întregului segment metalurgic, majorările pot ajunge la aproximativ 10%.

Efectul taxei se va propaga însă pe întreg lanțul de producție și execuție. Potrivit analiștilor, pavajele ar putea înregistra creșteri de aproximativ 6%, acoperișurile metalice și profilele – între 5 și 7%, iar panourile sandwich – tot în intervalul 5–7%. Cumulat, aceste ajustări duc la un impact mai amplu asupra costului final al construcțiilor.

„Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026, față de 2025”, explică Cosmin Raileanu.

Un exemplu frecvent utilizat în industrie arată că o investiție evaluată la 100.000 de euro în 2025 pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără modificări de proiect sau de standard, exclusiv ca efect al creșterilor din lanțul de aprovizionare.

În prezent, materialele de izolație, precum polistirenul, vata minerală și alte sisteme termoizolante, nu sunt vizate de majorări semnificative, fiind mai puțin dependente de materiile prime cu amprentă mare de carbon din afara UE.

„Diferența nu o va mai face cine are cel mai mic preț de listă, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, a concluzionat Cosmin Răileanu.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.