UPDATE 17:00. Magistrații au decis o nouă amânare în procesul lui Călin Georgescu
Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza care îl vizează și pe Călin Georgescu a fost amânată până pe data de 28 aprilie 2026.
Iată detaliile postate pe site-ul ÎCCJ:
„Complet de judecată: C5 – 2 JUD. – B
Numărul documentului de soluționare: –
Data documentului de soluționare: 14.04.2026
Tipul documentului de soluționare: Încheiere de şedinţă
Soluție: Amână cauza
Detalii soluţie: Amână cauza la data de 28 aprilie 2026.”
UPDATE 11:45: Călin Georgescu critică dur guvernul după ieșirea de la Înalta Curte: declarații despre criză economică și decizii politice
După termenul desfășurat la Înalta Curte de Casație și Justiție, cazul lui Călin Georgescu a cunoscut un nou moment de incertitudine, în condițiile în care instanța a decis amânarea pronunțării. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost prezent marți la sediul instanței supreme, unde urma să afle dacă dosarul său va intra în judecată pe fond sau va fi retrimis la Parchet.
La ieșirea din clădire, în fața susținătorilor adunați în număr considerabil, acesta a susținut un discurs amplu, în care a îmbinat referințele religioase cu critici directe la adresa guvernării. În intervenția sa, Călin Georgescu a invocat semnificația sărbătorilor pascale, plasând mesajul într-un registru simbolic și social.
„Poporul român a înțeles că această Înviere Sfântă și Frumoasă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos nu este doar un eveniment epuizat cu aceste zile, ci este un start al unui proces continu de transformare, este semnificația unui nou început și, practic, este înțelegerea faptului că adevărata libertate este atunci când alegi doar binele și te opui răului, nu când alegi între bine și rău. Prin urmare, Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos înseamnă Învierea poporului român, înseamnă Marea Renaștere”, a declarat acesta.
Ulterior, discursul a fost direcționat către o critică frontală a actualei guvernări, pe care a descris-o în termeni severi, acuzând lipsa de responsabilitate și degradarea climatului democratic.
După ce a vorbit despre însemnătatea Paștelui, Călin Georgescu a spus că guvernul actual este „fără urmă de demnitate și fără frică de Dumnezeu”, astfel că „țara arată ca un univers concentrațional” în care „libertatea de exprimare a fost anulată” și „ni se interzice să le spunem hoți”, referindu-se la guvernanți”.
În același context, fostul prezidențiabil a susținut că societatea românească traversează un moment de reconfigurare valorică, punând accent pe revenirea la principii tradiționale.
„Însă, poporul român, trezit în conștiință, este mai ancorat ca niciodată în valorile conservatoare, în naționalism, în valorile morale creștine, care ne-au ținut uniți și ne-au făcut puternici. Dumnezeu, Patrie, Familie, Onoare”, a spus Georgescu.
În continuarea declarațiilor, acesta a prezentat o serie de șase puncte pe care le consideră esențiale pentru situația actuală a României, abordând teme economice, energetice și de politică externă. Primul punct a vizat împrumutul contractat de România de la Comisia Europeană, în valoare de 16,8 miliarde de euro, în cadrul programului SAFE destinat proiectelor militare.
„Vrem să știm care este transferul de tehnologie către România, cât peste 50% din producție rămâne în România, care este avantajul industriei românești, care este scopul principal în avantajul României al acestui împromut. Altfel, două generații sunt îndatorate inutil. Cine răspunde?”, întreabă Călin Georegscu.
Al doilea punct menționat a făcut referire la fondurile pierdute, pe care le pune pe seama modificării jaloanelor fără consultarea Parlamentului. În ceea ce privește sectorul energetic, acesta a criticat decizia de închidere a minelor de cărbune, considerând că lipsa unor alternative a generat creșteri majore de costuri și dificultăți în industrie.
„Guvernul a închis toate minele de cărbune, fără alternativă, cu toate că toate minele din țara românească au trebuit deschise pentru prosperitatea și binele poporului român. Energia este de cinci ori mai scumpă, industria este la pământ și sunt zone întregi fără apă și fără căldură. Cine răspunde?”.
Un alt punct a vizat acordul comercial Mercosur, despre care a afirmat că ar afecta grav agricultura românească, acuzând lipsa acordului Ministerului Agriculturii și riscurile pentru producătorii locali.
„A fost ratificat un acord internațional al Comisiei Europene fără acordul și contra voinței Ministeriului Agricultură. Interesant. Este un acord care distruge agricultura românească, odată implementat, care pune la pământ toți producătorii în agricultură și, pe bază de consecință, este un acord care face problematică sănătatea cetățenilor români prin importul lor produse foarte discutabil. Cine răspunde?”, întreabă fostul candidat.
Lista criticilor a continuat cu referiri la activitatea companiilor multinaționale și la impactul economic al acestora, precum și la perspectivele economice generale ale României. În final, Călin Georgescu a avertizat asupra unei posibile crize majore, invocând lipsa de competență a guvernului.
„Din cauza incompetenței totale actualui guvern, va fi o criză teribilă de gaz, de petrol și de alimente, la care se adaugă economia României, care va intra în colaps total. Cine răspunde? Este un guvern de găini speriate, care scarmă în țărână, încercând să ne demonstreze că pot zbura. Să știți că, atenție, viitorul nostru economic nu este o destinație. Este o eroare gravă pe care o putem plăti cu toții dacă nu ne trezim acum”, a spus Călin Georgescu în uralele celor câteva zeci de susținători, care au eliberat porumbei albi când Călin Georegscu a ieșit din sediul ICCJ.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Călin Georgescu în fața Înaltei Curți: moment decisiv pentru traseul dosarului
Cazul lui Călin Georgescu intră într-o etapă esențială, iar hotărârea instanței supreme poate redefini complet cursul procedurilor judiciare. În fața sediului instanței s-au adunat zeci de susținători, care au scandat mesaje de solidaritate, reflectând tensiunea și interesul ridicat în jurul acestui dosar.
„Judecați hoții, cu patrioții”, au scandat oamenii.
Situația juridică analizată vizează al doilea dosar penal în care acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General. Acuzațiile formulate îl indică pe Călin Georgescu drept complice la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, o infracțiune cu implicații grave în plan juridic și instituțional.
Decizia pe care o vor pronunța judecătorii poate avea două direcții distincte: fie întoarcerea dosarului la Parchet pentru completarea urmăririi penale, fie validarea rechizitoriului și începerea judecății pe fond. Ambele scenarii au consecințe directe asupra duratei și rezultatului procesului.
În același dosar sunt investigate alte 20 de persoane, inclusiv Horațiu Potra, aflat în prezent în detenție la Penitenciarul Rahova. Acesta este acuzat, alături de membrii unei grupări paramilitare din Sibiu, că ar fi pus la punct un plan de destabilizare în contextul protestelor programate în decembrie 2024.
Detalii din dosar: acuzații privind planuri de violență și destabilizare
Ancheta procurorilor conturează un scenariu complex, în care membrii grupării ar fi organizat logistic deplasarea către București în vederea participării la protestele suveraniste. Horațiu Potra și ceilalți 20 de membri ai unei grupări paramilitare din Sibiu sunt acuzați că au încercat să semene haos la protestul suveraniștilor din data de 8 decembrie 2024, dată la care ar fi urmat turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă judecătorii de la Curtea Constituțională nu anulau alegerile cu două zile înainte.
„În aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii ce a presupus existența în parte din autoturisme a unei varietăți și număr însemnat de obiecte periculoase precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces ori incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București”, notează procurorii.
Potrivit anchetatorilor, aceste materiale ar fi urmat să fie utilizate pentru a genera panică și reacții necontrolate atât în rândul protestatarilor, cât și al forțelor de ordine. Strategia descrisă în dosar ar fi avut drept scop degenerarea manifestației în acte de violență, cu potențial de destabilizare a ordinii publice.
În acest context, rolul atribuit fiecărei persoane implicate devine esențial pentru stabilirea responsabilităților penale. Procurorii susțin că acțiunile ar fi fost coordonate și premeditate, ceea ce întărește gravitatea acuzațiilor formulate.
Probe eliminate în camera preliminară: impact major asupra procesului
Un element central al dosarului îl reprezintă decizia anterioară a judecătorilor de la Curtea de Apel București, pronunțată în faza de cameră preliminară. Instanța a stabilit că o parte dintre probele și declarațiile administrate de procurori au fost obținute în mod nelegal.
Această hotărâre, definitivă, afectează substanțial structura probatoriului pe care se bazează acuzațiile. Eliminarea unor probe poate slăbi poziția acuzării și poate impune refacerea unor etape ale anchetei, în cazul în care dosarul va fi retrimis la Parchet.
În același timp, dacă instanța supremă decide începerea judecății pe fond, procesul se va desfășura pe baza probelor rămase valide, ceea ce ar putea influența dinamica dezbaterilor și strategia ambelor părți.
Decizia așteptată de la Înalta Curte este, astfel, nu doar o etapă procedurală, ci un punct de inflexiune în întregul dosar, cu implicații directe asupra modului în care vor fi analizate faptele și responsabilitățile celor implicați.
