Călin Georgescu nu scapă. Judecătorii dau undă verde procesului. Fostul candidat, judecat alături de Horațiu Potra

Călin Georgescu și Horațiu Potra, trimiși în judecată, potrivit deciziei instanței

Curtea de Apel București a decis, pe 2 aprilie 2026, începerea procesului pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți membri ai unei grupări paramilitare sunt acuzați de infracțiuni grave, inclusiv tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Hotărârea vine după ce, în procedura de cameră preliminară, instanța a dispus eliminarea a 52 de pagini din rechizitoriul de aproximativ 650 de pagini, adică circa 8% din total. Cu toate acestea, judecătorul a subliniat clar că „excluderea unor mijloace de probă nu echivalează cu neregularitatea actului de sesizare a instanței”.

În acest context, magistrații au concluzionat că dosarul poate merge mai departe, întrucât restul probelor sunt suficiente pentru stabilirea situației de fapt.

Acuzațiile: informații false și tentativă de destabilizare

În acest al doilea dosar deschis pe numele lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat inclusiv de comunicare de informații false.

Ungaria dă lecții României: Nu vom permite muncitorilor străini să ia locurile de muncă ale ungurilor şi să reducă salariile

Blocaj politic după consultările de la Cotroceni. PNL și USR refuză orice guvern cu PSD. Se conturează altă întâlnire cu partidele

Procurorii amintesc declarațiile făcute de acesta pe 7 decembrie 2024, la emisiunea „Culisele statului paralel” de la Realitatea Plus, când a susținut că România ar urma să intre în război cu Rusia și că tinerii români vor ajunge să lupte pe front în Ucraina.

În paralel, Horațiu Potra și alți aproximativ 20 de membri ai unei grupări paramilitare din Sibiu sunt acuzați că au încercat să provoace haos în cadrul protestului suveraniștilor din 8 decembrie 2024, zi în care ar fi trebuit să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, anulate anterior de Curtea Constituțională a României.

Planul grupării: arme, pirotehnice și deplasare organizată

Potrivit rechizitoriului, gruparea coordonată de Potra s-a deplasat organizat spre București, având asupra sa un arsenal periculos. Procurorii notează:

„În aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii ce a presupus existența în parte din autoturisme a unei varietăți și număr însemnat de obiecte periculoase precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (…), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București”.

Anchetatorii susțin că aceste materiale urmau să fie utilizate pentru a genera panică și reacții violente în rândul protestatarilor și al forțelor de ordine.

De ce au fost excluse declarațiile din dosar

În etapa de cameră preliminară, pe 9 martie 2026, instanța a decis eliminarea a 17 declarații date de membri ai grupării în perioada 8-12 decembrie 2024.

Judecătorul a reținut că aceștia au fost audiați inițial ca martori, deși, în realitate, aveau deja calitatea de suspecți, fără a beneficia de asistență juridică adecvată:

„Inculpaţii au fost audiaţi în calitate de martori, ocazie cu care au oferit explicații (…) de natură a-i autoincrimina. Aceştia nu au fost asistaţi de un avocat (…) pentru a decide în cunoştinţă de cauză cu privire la renunţarea la dreptul la tăcere”.

Instanța a concluzionat că aceste declarații nu pot fi folosite împotriva inculpaților și a dispus eliminarea lor din materialul probator.

Procurorii: probele rămase sunt suficiente

La termenul din 2 aprilie 2026, avocații au cerut restituirea dosarului la Parchet, însă procurorii au respins această solicitare.

Reprezentantul Ministerului Public a explicat că eliminarea fizică a probelor va avea loc după rămânerea definitivă a deciziei, dar a subliniat că restul probelor susțin acuzațiile:

„Dispoziția de excludere juridică dobândește eficiență juridică instantanee (…), excluderea fizică nefiind decât o operațiune materială (…) De asemenea, arată că sub nicio formă nu se poate susține că înlăturarea unor pasaje ar fi putut conduce la o reținere incompletă a situației de fapt”.

Judecătorul: eliminarea probelor nu afectează rechizitoriul

Instanța a reiterat că eliminarea unor probe nu echivalează cu anularea rechizitoriului și nu impune refacerea acestuia:

„Excluderea unor mijloace de probă nu echivalează cu neregularitatea actului de sesizare a instanţei”.

Totodată, judecătorul a explicat că dosarul complet, inclusiv probele excluse, va fi analizat de instanța superioară în cadrul contestației.

Scenariul procurorilor: risc de atac de tip terorist

Procurorii susțin că materialele pirotehnice de categoria F4 descoperite ar fi putut avea efecte similare unor grenade, generând explozii puternice și panică generalizată.

Specialiștii citați în dosar avertizează:

„Utilizarea materialelor pirotehnice de categoria F4 într-un context de protest violent poate genera panică (…) sunetul extrem de puternic al exploziilor (…) creează o reacție instinctivă de frică și dezorientare”.

Aceștia explică faptul că astfel de acțiuni pot duce la busculade, reacții violente și pierderea controlului asupra mulțimii, amplificând riscul unor conflicte majore.

Context: precedentul din 2015 și riscul escaladării

Anchetatorii fac o paralelă cu un caz similar din 2015, când doi membri ai grupării extremiste HVIM au fost condamnați pentru tentativa de a detona un dispozitiv exploziv la o paradă de 1 Decembrie.

Potrivit procurorilor, scenariul din dosarul actual ar fi putut genera un efect similar, cu scopul de a destabiliza ordinea publică și de a decredibiliza autoritățile.

Ce urmează

Contestația împotriva deciziei de începere a judecății urmează să fie analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Până atunci, dosarul intră în faza de judecată pe fond, unde magistrații vor analiza în detaliu acuzațiile și probele rămase în cauză.