Noua lege a salarizării adaugă 8 miliarde de lei la cheltuielile statului. Cristian Păun: Pentru foarte multe categorii de personal, vor exista diminuări ale veniturilor totale

Profesorul de economie Cristian Păun susține că noua lege a salarizării unitare, aflată în dezbatere în această perioadă, ar putea majora cheltuielile statului român cu aproximativ 8 miliarde de lei anual și ar putea reduce veniturile unor bugetari prin eliminarea unor sporuri și beneficii.

Noua lege a salarizării adaugă 8 miliarde de lei la cheltuielile statului, susține Cristian Păun

Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că noua lege a salarizării unitare ar putea agrava problemele bugetare ale României. În emisiunea TV „În fața ta” de la Digi24, el a declarat că statul încearcă să atingă mai multe obiective greu de împăcat: să reducă deficitul bugetar, să respecte obligațiile din PNRR și, în același timp, să mențină veniturile angajaților din sectorul public, deși resursele financiare sunt tot mai limitate.

Păun consideră că adoptarea unei noi legi a salarizării fără o reformă reală a statului reprezintă o problemă serioasă. El explică faptul că reforma salariilor din sectorul public a fost amânată ani la rând și este promovată acum într-o perioadă dificilă, marcată de un deficit bugetar mare și de presiuni fiscale importante.

Economistul amintește că procesul a început în 2017, când ministrul Muncii era Lia Olguța Vasilescu. Scopul era crearea unei legi care să stabilească salariile tuturor bugetarilor după aceleași principii, idee pe care o consideră corectă din punct de vedere teoretic. Totuși, el spune că legea a început să întâmpine probleme pe măsură ce a inclus categorii mari de angajați, precum cei din sănătate și educație. Motivul principal a fost lipsa resurselor financiare necesare pentru susținerea creșterilor salariale.

Păun atrage atenția că salariile din sectorul public reprezintă cheltuieli fixe pentru stat. Acestea trebuie plătite indiferent dacă economia merge bine sau trece prin crize, recesiuni ori situații precum pandemia. El amintește că România a intrat în pandemie având deja o lege care genera cheltuieli salariale aflate în continuă creștere.

Economistul consideră că situația actuală este dificilă din două motive. Pe de o parte, reforma trebuie realizată rapid după ani de amânări. Pe de altă parte, economia se află într-un moment nefavorabil.

În opinia sa, cea mai mare problemă este că se discută despre o nouă lege a salarizării înainte de reformarea aparatului de stat. El susține că nu este normal să fie majorate sau reorganizate salariile fără a ține cont de eficiența instituțiilor publice și de situația economică a țării.

Păun mai spune că datoria publică și costurile tot mai mari ale împrumuturilor limitează posibilitățile Guvernului. Potrivit acestuia, există încă multe zone din economie care consumă resurse importante, iar România a ajuns să plătească dobânzi către creditori aproape la nivelul întregului buget al educației. Din acest motiv, resursele disponibile sunt tot mai puține și este greu de realizat o lege care să mulțumească toate categoriile de angajați.

Economistul amintește că legea salarizării este și un angajament asumat de România prin PNRR. Totuși, el observă o contradicție între obiectivele urmărite. Pe de o parte, România trebuie să adopte această lege pentru a putea primi anumite fonduri europene. Pe de altă parte, legea ar adăuga aproximativ 8 miliarde de lei la cheltuielile cu salariile din sectorul public, ceea ce ar crește deficitul bugetar.

Păun consideră că Guvernul se află într-o situație dificilă: încearcă să respecte țintele bugetare și să reducă deficitul, dar în același timp promite că niciun venit nu va scădea și că vor exista cheltuieli suplimentare de miliarde de lei. El vede aici o contradicție care face foarte greu de atins toate obiectivele în același timp.

„În primul rând, trebuie să spunem că această aventură, această călătorie cu Legea salarizării unitare a început în 2017, cu Olguța Vasilescu, ministrul Muncii la acea vreme. Ideea era să se realizeze o lege prin care toate salariile din sectorul bugetar să fie abordate unitar, ceea ce, teoretic și principial, este corect.

Legea salarizării unitare a început cu parlamentarii și, pe măsură ce s-a extins către marile categorii de bugetari, precum sănătatea și educația, a început să se poticnească, pentru că nu existau suficiente resurse financiare.

Salarizarea din sectorul bugetar presupune cheltuieli fixe pentru stat. Indiferent dacă economia intră în pandemie, în criză sau în recesiune, aceste salarii trebuie plătite. Noi am intrat în pandemie cu o lege a salarizării unitare care genera cheltuieli fixe aflate pe o traiectorie ascendentă.

Astăzi ne aflăm într-o situație foarte dificilă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie să facem această reformă în grabă, după ani în care nu s-a făcut mare lucru. În al doilea rând, ne aflăm într-un moment economic nefavorabil.

Să vii acum cu o nouă lege a salarizării unitare, fără să reformezi statul român și fără să ții cont de situația economiei reale, reprezintă o problemă majoră.

Există încă multe «găuri negre» în economia românească și numeroase cheltuieli care apasă asupra bugetului public. Astăzi am ajuns să plătim, sub formă de dobânzi către creditori, sume comparabile cu bugetul alocat educației. (…) Mai mult ca oricând, se simte raritatea resurselor. Într-un asemenea context, este greu să obții o lege care să mulțumească pe toată lumea.

Legea salarizării era un angajament asumat prin PNRR. În funcție de respectarea acestui angajament, România trebuie să atragă anumite fonduri europene. În același timp, această lege adaugă aproximativ 8 miliarde de lei la anvelopa salarială. Practic, prin această lege crești deficitul.

Cum ieși din această dilemă? Pentru că mie mi se pare că obiectivele sunt contradictorii. Pe de o parte spui că niciun venit nu scade, iar pe de altă parte trebuie să te încadrezi în ținta bugetară și, în plus, adaugi încă 8 miliarde la cheltuielile statului”, a declarat Păun.

Cristian Păun afirmă că reducerea sporurilor va diminua veniturile multor angajați din sectorul public

Păun susține că noua lege a salarizării nu va aduce beneficii tuturor angajaților din sectorul public. El consideră că vor exista atât persoane care vor câștiga mai mult, cât și persoane care vor pierde din venituri.

Păun observă că, deși fondul total de salarii al statului ar urma să crească cu aproximativ 8 miliarde de lei, mulți angajați se plâng că vor avea venituri mai mici. În opinia sa, acest lucru arată că majorările nu vor fi distribuite în mod egal tuturor. Economistul explică faptul că unul dintre obiectivele legii este reducerea diferențelor dintre persoane care ocupă funcții similare în instituții diferite. El a dat exemplul unei secretare dintr-o școală și al unei secretare din Parlament, care în prezent pot avea venituri foarte diferite din cauza sporurilor și beneficiilor acumulate în timp.

Potrivit lui Păun, legea urmărește ca persoanele aflate pe poziții asemănătoare să aibă venituri apropiate. Totuși, el nu crede că salariile mai mici vor fi ridicate până la nivelul celor mai mari, ci că diferențele vor fi reduse mai ales prin eliminarea sau diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în trecut.

Economistul a precizat că o parte importantă din cele 8 miliarde de lei despre care se vorbește în spațiul public nu reprezintă creșteri reale de salarii. În realitate, o mare parte din sumă provine din includerea unor sporuri și indemnizații în salariul de bază. În opinia sa, această schimbare este normală deoarece sistemul sporurilor a devenit foarte complicat și a creat diferențe mari între angajați care desfășoară activități similare.

Păun estimează că pentru multe categorii de bugetari veniturile totale ar putea scădea. El explică faptul că salariul de bază ar putea rămâne la fel sau ar putea crește ușor, însă reducerea unor sporuri și beneficii ar putea duce la venituri totale mai mici pentru numeroși angajați. Totodată, economistul consideră că vor exista și anumite categorii care vor beneficia de majorări punctuale.

„Paradoxal, anvelopa salarială crește cu 8 miliarde, iar oamenii se plâng că le scad veniturile. Înseamnă că nu tuturor le vor crește veniturile. În logica Legii salarizării unitare, cele două poziții ar trebui să aibă salarii și venituri comparabile. Numai că, în practică, nu se va întâmpla ca venitul secretarei din școală să urce până la nivelul celei din Parlament, ci mai degrabă se va încerca reducerea diferenței prin diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în trecut”, a punctat Păun.