Noua lege a malpraxisului. Rogobete: Să nu fie o nouă cârpeală. Banca Mondială are expertiză, ne va ajuta

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a readus în atenția publică necesitatea adoptării unei legi a malpraxisului, într-un context marcat de probleme structurale persistente din sistemul medical. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, în cadrul unei intervenții publice. Oficialul afirmă că România are nevoie urgentă de un act normativ coerent, realizat cu sprijin internațional, care să ofere protecție atât personalului medical, cât și pacienților.

De ce consideră Alexandru Rogobete necesară o nouă lege a malpraxisului

Alexandru Rogobete a explicat că solicitarea unei legi a malpraxisului vine după un mandat dificil, în care au devenit vizibile disfuncționalități vechi și profunde ale sistemului de sănătate. Ministrul a subliniat că realitățile cu care s-a confruntat au depășit nivelul administrativ obișnuit și au scos la iveală vulnerabilități sistemice care nu mai pot fi ignorate.

În intervenția sa televizată, ministrul Sănătății a vorbit despre o succesiune de situații critice care au pus presiune constantă pe sistem și pe decidenți. Fără a cosmetiza contextul, acesta a enumerat evenimente care au afectat funcționarea normală a unităților medicale și încrederea publică în serviciile de sănătate.

„Eu am avut un mandat în care s-au întâmplat lucruri, o serie de reforme, investiţii şi aşa mai departe, dar şi un mandat greu, în care sistemul de sănătate s-a lovit de realitatea lui, care poate până acum nu a fost spusă atât de ferm şi de clar. De la explozii, la focare de infecţii nosocomiale, la spitale fără apă, la spitale fără căldură. Şi lista poate continua.

Am trecut prin tot felul de situaţii neplăcute şi dificile pentru sistemul de sănătate şi am ajuns la concluzia următoare: este evident că România are nevoie, cât mai repede, de o lege corectă, primul rând, o lege cerebrală, o lege raţională a malpraxisului. Este evident acest lucru”, a declarat Alexandru Rogobete, miercuri seară, la Medika TV.

Ministrul a insistat asupra ideii că lipsa unui cadru legislativ clar în zona malpraxisului amplifică tensiunile existente și afectează atât actul medical, cât și relația dintre personal și pacienți. În acest context, Alexandru Rogobete a afirmat că abordările fragmentare din trecut nu mai pot reprezenta o soluție.

Alexandru Rogobete cere expertiză internațională pentru legea malpraxisului

Alexandru Rogobete a detaliat pașii concreți pe care Ministerul Sănătății intenționează să îi facă pentru elaborarea noii legi a malpraxisului, precizând că va apela la expertiză internațională. Oficialul a spus că a inițiat deja discuții informale și că va urma un demers oficial pentru obținerea de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.

Ministrul a explicat că opțiunea pentru o instituție internațională vine din dorința de a evita greșelile repetate ale trecutului, când proiectele de lege au fost elaborate exclusiv la nivel intern și nu au produs rezultate. În viziunea sa, modelele aplicate în alte state pot oferi soluții testate, adaptabile contextului românesc.

„Acesta este motivul pentru care am solicitat informal şi o voi face şi oficial, sigur, printr-un proces care nu este complicat, am solicitat asistenţă tehnică de la Banca Mondială pentru realizarea legii malpraxisului în România.

Nu vreau ca legea malpraxisului să fie o nouă cârpeală, nu vreau nici să fie să inventăm apa caldă. Vreau să vină instituţia Băncii Mondiale cu departamentul lor de sănătate care are expertiză în aşa ceva şi să ne ofere asistenţă tehnică utilizând experienţele din alte ţări, utilizând modelele de bună practică din alte ţări şi să demarăm procesul de realizare a legii malpraxisului în România”, a explicat Rogobete.

Alexandru Rogobete a precizat că acest tip de colaborare ar putea accelera semnificativ procesul legislativ și ar asigura o bază solidă pentru un act normativ coerent. Potrivit ministrului, implicarea Băncii Mondiale ar permite evitarea blocajelor cunoscute și a disputelor tehnice care au împiedicat anterior finalizarea unei legi funcționale.

Principiile pe care ar urma să se bazeze legea malpraxisului

Întrebat despre conținutul concret al viitoarei legi, Alexandru Rogobete a subliniat că principiul central trebuie să fie protejarea demnității ambelor părți implicate în actul medical. Ministrul a explicat că legea ar trebui să creeze un echilibru real între responsabilitate profesională și siguranță juridică.

În declarațiile sale, ministrul Sănătății a arătat că discuțiile tehnice vor fi detaliate ulterior, însă direcția generală este deja clară. Potrivit acestuia, lipsa de predictibilitate legislativă afectează climatul profesional din spitale și contribuie la accentuarea problemelor de personal.

„Ar trebui să asigure demnitatea personalului medical, ar trebui să asigure demnitatea şi siguranţa pacienţilor. În primul şi în primul rând. Apoi, sigur, toate tehnicalităţile despre care nu vreau să intru în detalii acum.

Dar eu vreau ca acest proces să înceapă cât mai repede şi sunt convins că Banca Mondială ne va oferi sprijinul necesar prin programul instituţional de asistenţă tehnică, astfel încât să putem elabora acest proiect cât mai repede de posibil. De ce am preferat Banca Mondială şi nu am făcut un grup tehnic de lucru ca de obicei, cum am făcut până acum?

Pentru că vreau expertiză internaţională şi vreau să evităm procesul acesta pe care îl cunoaşteţi, prin care de multe ori inventăm apa caldă. S-a încercat de multe ori elaborarea acestei legi. Nu a funcţionat niciodată pe plan local. Este evident că avem nevoie de sprijin internaţional prin asistenţă tehnică pentru a o realiza şi o vom face aşa”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul a reiterat că demararea rapidă a acestui proces este o prioritate pentru mandatul său și că legea malpraxisului trebuie să devină un instrument funcțional, nu un document formal fără aplicabilitate practică.