Cum pregătește Alexandru Rogobete schimbările în sistemul de sănătate în 2026
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat, marți, modul în care sistemul medical din România se pregătește pentru o reformă structurală a timpului de lucru, menită să combată epuizarea cronică a personalului.
Oficialul a detaliat planul pentru introducerea gărzilor de 12 ore și reorganizarea activității pe trei categorii distincte de urgență.
Întrebat despre reducerile de cheltuieli pe care trebuie să le facă toate ministerele, Rogobete a precizat că speră ca lucrurile să fie nuanțate și că există nevoie de o astfel de nuanțare, deoarece sistemele nu seamănă între ele.
Alexandru Rogobete a subliniat că particularitățile din Sănătate nu se regăsesc în Apărare, Interne sau în administrația publică, motiv pentru care aplicarea unei măsuri identice pentru toate sistemele ar fi, în opinia sa, o greșeală. Totuși, el a arătat că prin dialog și echilibru aceste măsuri pot fi nuanțate și aplicate corect.
„Am speranțe că lucrurile mai pot fi nuanțate și cred că este nevoie de o nuanțare, pentru că, în primul rând, sistemele nu seamână între ele. Particularitățile de la Sănătate nu se regăsesc la Apărare, la Interne, în administrația publică.
Ori a aplica o măsură în mod egal pentru toate sistemele, din punctul meu de vedere, cred că este o greșeală, dar am convingerea că prin dialog și prin echilibru ele pot fi nuanțate și aplicate corect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Modificări privind gărzile și orele de muncă în spitale
Referitor la diferențele de ore de muncă între medici de aceeași specialitate, ministrul a explicat pentru Adevărul că există un consens pentru o schimbare. El a afirmat că problema gărzilor nu este doar în România și nu a apărut recent, ci a fost preluată ani de zile.
În acest context, el a spus că a propus o schimbare la 180 de grade a modului în care se organizează gărzi în România și că s-a ajuns la un consens. Ideea este de a avea gărzi de 12 ore, cu un început în spitalele de urgență, urmând ca ulterior să fie extinsă și la specialitățile unde gradul de epuizare este mai ridicat.
O a doua modificare vizează realizarea gărzilor pe trei categorii: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență, precizând că modificările legislative sunt în lucru.
„Noi avem o problemă cu gărzile. Nu este doar în România, nu a apărut acum. Ani de zile s-a preluat această problemă. Am propus o schimbare la 180 de grade a modului în care se produc gărzile în România. Am ajuns la un consens. Am propus ideea de a avea gărzi de 12 ore.
Inceputul va fi pentru spitalele de urgență, apoi pentru specialitățile unde gradul de epuizare este mai ridicat. O a doua modificarea este realizarea gărzilor pe 3 categorii, gardă la domiciliu, de monitorizare și gardă de urgență”, a indicat ministrul Sănătății.
În ceea ce privește tarifele, ministrul a explicat că acestea sunt încă negociate, dar a menționat că garda de urgență va avea cel mai ridicat tarif, iar garda la domiciliu se va calcula ca procent din garda de monitorizare. El a mai spus că, dacă medicul este chemat de acasă, pentru acea zi se va calcula tariful gărzii de urgență.
Alexandru Rogobete a subliniat că resursa umană în sănătate este o problemă peste tot și că trebuie tratată cu seriozitate și echilibru. El a explicat că, în cazul radiologiei, situația este puțin diferită, deoarece aceasta este o specialitate înalt tehnologizată, cel puțin în ultimii ani.
În urma discuțiilor cu mai mulți medici, inclusiv cu societățile profesionale, ministrul a spus că a ajuns momentul ca România să implementeze un program de teleradiologie.
„Resursa umana în sănătate este o problemă peste tot. Ea trebuie tratată cu seriozitate și cu echilibru. Acum, dacă vorbim despre radiologie, aici lucrurile sunt puțin diferite, pentru că radiologia este o specialitate înalt tehnologizată, cel puțin în ultimii ani.
Am discutat cu mai mulți medici, inclusiv cu societățile profesionale și cred că a ajuns momentul ca România să implementeze un program de teleradiologie”, mai spune ministrul.
Potrivit explicațiilor sale, după efectuarea investigației, imaginile ar urma să fie transmise către un spital care are personal mai mare, unde un medic radiolog le va interpreta și le va transmite mai departe.
Probleme de personal în spitalele județene. S-au organizat concursuri, dar posturile au rămas neocupate
Ministrul a menționat că recent au fost organizate concursuri pentru posturi în spitale județene, care nu au fost ocupate. Întrebat cum își explică acest fenomen, el a spus că îi este greu să ofere o explicație, motiv pentru care încearcă să găsească variante prin care să stimuleze ocuparea posturilor.
Rogobete a explicat că este o chestiune și de viață socială, și de oportunitățile pe care le oferă localitatea respectivă pentru cetățeni și a adăugat că, din păcate, acest lucru se întâmplă în multe state din Uniunea Europeană.
În același context, ministrul a precizat că ultimele cifre arată o scădere abruptă a numărului de medici care părăsesc România și că foarte mulți se întorc acasă.
Alexandru Rogobete a explicat că acest lucru se datorează, pe de o parte, creșterii salariilor, care sunt comparabile cu multe zone sau spitale din UE, iar pe de altă parte, schimbării semnificative a infrastructurii și creșterii programelor de finanțare, astfel încât medicii au cu ce să lucreze.
„Mi-e greu să explic, tocmai din această cauză încercăm să găsim variante prin care să stimulăm. Este o chestiune și de viață socială și de oportunitățile pe care le oferă localitatea respectivă pentru cetățeni. din păcate, în multe state din UE se întâmplă.
Ultimele cifre arată o scădere abruptă a numărului de medici care părăsesc România și foarte mulți se întorc acasă.
De ce se întâmplă asta? Salariile au crescut destul de mult, sunt oarecum comparabile cu multe zone, spitale din UE, pe de o parte. pe de altă parte, infrastructura s-a schimbat semnificativ, programele de finanțare au crescut, au cu ce să lucreze”, a precizat Alexandru Rogobete.
Totodată, el a subliniat că, în opinia sa, în următorii ani, sistemul de sănătate din România poate fi unul mult mai bun atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.
Modificări privind rezidențiatul. Mai multe instrumente administrative pentru managerii de spitale
Alexandru Rogobete a precizat că modificările aduse includ și rezidențiatul, despre care a spus că există multe lucruri de reformă și că, din punctul său de vedere, acesta este depășit. El a susținut că anul 2026 este anul în care se poate face o regândire a resursei umane în sănătate și a rezidențiatului.
Ministrul a explicat că a vizitat mai multe țări europene, iar modelul de acolo ar trebui adaptat realității din România.
El a menționat că nu vrea să se antepronunțe până când nu există un act normativ construit, dar a afirmat că este evidentă necesitatea unei regândiri și reașezări a modului în care se desfășoară rezidențiatul, a modului în care se dă examenul de rezidențiat, a modului în care se repartizează resursa umană în rezidențiat și a unei reforme care trebuie să țină cont de realitatea sistemului.
„Cred că avem multe de reformat în zona rezidențiatului, care, din punctul meu de vedere, este depășit. Și cred că anul 2026 este anul în care se poate face această regândire a resursei umane în sănătate și a rezidențiatului.
Nu vreau să inventăm apa caldă. Am vizitat mai multe țări europene. Vreau să luăm modelul de acolo și să-l adaptăm realității de la noi. Cred că…
Nu vreau nici să mă antrepronunț pentru că se poate interpreta, până nu am un act normativ construit, dar evident că este nevoie de o regândire și de o reașezarea modului în care se desfășoară rezidențiatul, a modului în care se dă examenul de rezidențiat, a modului în care se repartizează resursa umană în rezidențiat și reformă, care trebuie să țină cont de realitatea sistemului”, a spus Alexandru Rogobete.
De asemenea, el a explicat că modificările legislative vor aduce și mai multe instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare.
