CNAS recunoaște practici grave în imagistica medicală
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a reacționat oficial după apariția unor investigații de presă care scot la iveală disfuncționalități serioase în domeniul imagisticii medicale, în special legate de relația dintre spitalele publice și clinicile private. Instituția admite existența unor practici grave și arată că acestea sunt consecința unor probleme structurale vechi și a lipsei unor reforme coerente în sistemul sanitar.
O investigație realizată de G4Media indică faptul că mai mulți medici radiologi angajați în spitale de stat ar fi permis utilizarea parafelor lor de către clinici private, pentru ca acestea să poată încheia contracte cu casele județene de asigurări de sănătate. În multe situații, medicii respectivi nu ar fi desfășurat activitate efectivă în acele clinici, unele aflate la sute de kilometri distanță de locul lor de muncă din sistemul public.
Într-un comunicat de presă semnat de președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, instituția subliniază că astfel de cazuri, chiar dacă nu sunt generalizate, reflectă acumularea unor disfuncționalități tolerate timp de peste un deceniu. Conducerea CNAS consideră că aceste derapaje pot fi eliminate doar printr-o reformă reală a modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanțat și controlat.
Potrivit lui Horațiu-Remus Moldovan, CNAS acționează în prezent pe cinci direcții principale: întărirea controlului unitar și inteligent, digitalizarea și creșterea transparenței, schimbarea modului de contractare și finanțare a serviciilor medicale, îmbunătățirea calității actului medical și reglementarea clară a telemedicinei.
„Urmare a investigaţiilor jurnalistice publicate privind modul de funcţionare a unor servicii de imagistică medicală şi utilizarea parafelor medicilor radiologi în relaţia dintre sectorul public şi cel privat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări: Situaţiile descrise reprezintă practici grave, care, deşi izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Exemplele menţionate sunt parte a unui conglomerat de disfuncţionalităţi perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10 – 15 ani, ca efect cumulat al unor deficienţe structurale şi al lipsei unor reforme sistemice coerente. Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanţat şi controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcţie”, se arată într-un comunicat al CNAS semnat de preşedintele Horaţiu-Remus Moldovan.
Provocările structurale majore care afecrează sustenabilitatea și calitatea serviciilor din sistemul sanitar public din România
Un pas concret este reorganizarea structurilor de control ale caselor de asigurări, care vor fi reunite într-o structură națională unică, cu atribuții regionale bine definite. Scopul este renunțarea la verificările formale, realizate post-factum, și trecerea la un control bazat pe analiza datelor, indicatori de risc și instrumente moderne de tip Business Intelligence.
Totodată, noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate va integra soluții digitale care să permită verificarea programelor de lucru, analiza raportărilor de servicii medicale, colectarea feedback-ului pacienților și introducerea unui sistem național de programări online. Un element important îl reprezintă accesul medicului curant la imaginile medicale brute, nu doar la interpretările acestora.
În ceea ce privește finanțarea, CNAS intenționează să condiționeze contractele de strategii de servicii adaptate nevoilor reale ale populației din fiecare zonă. Finanțarea spitalelor ar urma să fie corelată cu nivelul de competență și complexitatea serviciilor oferite, nu doar cu istoricul raportărilor anterioare.
Pentru creșterea calității actului medical, vor fi analizate recomandările de investigații imagistice ale medicilor prescriptori, în vederea identificării suprainvestigării sau a utilizării nejustificate a resurselor. De asemenea, se vor introduce mecanisme de evaluare sistematică din partea pacienților.
Un alt capitol vizat este telemedicina, pentru care CNAS anunță stabilirea unor reguli clare de decontare, cu tarife diferențiate, criterii de calitate și mecanisme de control.
Președintele CNAS enumeră și o serie de probleme structurale majore care afectează sistemul public de sănătate: migrarea constantă a personalului medical către sectorul privat, plata necorespunzătoare a gărzilor, direcționarea pacienților spre clinici private, lipsa unor trasee medicale clare, dezechilibrele în distribuirea volumului de muncă din spitale, slaba implicare managerială și rolul formal al unor consilii de administrație.
În final, Horațiu-Remus Moldovan subliniază că obiectivul esențial rămâne recâștigarea încrederii pacienților, care trebuie să beneficieze de un parcurs medical clar, sigur și echitabil, indiferent dacă serviciile sunt oferite de furnizori publici sau privați.
„Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur şi echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii”, a mai transmis preşedintele CNAS.
