Nota de plată pentru români. Cât de mult ne va costa 2026. Iancu Guda: „Toată lumea plăteşte, a fost dezmăț!”

Analistul financiar Iancu Guda a prezentat marți seară o analiză amplă privind taxele locale, datoriile firmelor și evoluția datoriei publice a României. Explicațiile vin într-un context în care mai multe măsuri fiscale sunt resimțite simultan de populație și mediul de afaceri. Tema este relevantă pentru contribuabili, deoarece vizează direct echitatea fiscală, disciplina la plată și impactul deciziilor bugetare asupra economiei.

Iancu Guda, despre firmele vizate de măsurile fiscale și limitele reale ale executării

Iancu Guda a explicat că dezbaterea publică legată de riscul executării silite a micilor afaceri este, în mare parte, construită pe informații eronate. Analistul a subliniat încă de la început că măsurile discutate nu se aplică firmelor mici, ci unui segment foarte restrâns din economia românească, format din companii cu datorii fiscale semnificative.

Potrivit lui Iancu Guda, pragul de la care intervin aceste reguli este de peste 400.000 de lei datorii către stat, ceea ce înseamnă că vorbim despre firme cu dimensiuni considerabile și cu rulaje mari. Analistul a precizat la Antena 3 că acestea reprezintă aproximativ 0,4% din totalul companiilor din România, o proporție redusă, dar cu impact major asupra bugetului public.

În acest context, el a insistat asupra ideii că nu există riscul ca micii antreprenori să își piardă locuințele pentru datorii minore, iar discursul alarmist din spațiul public nu reflectă realitatea cadrului fiscal actual. Explicațiile sale au vizat clarificarea mecanismului de eșalonare și responsabilizarea firmelor cu restanțe mari.

„Cum să vină statul să îți vândă casa pentru că ai o covrigărie și nu ai plătit 1.000 de lei TVA? Este o minciună și este amplificată de aceste forțe negative din spatele unor companii mari care au beneficiat de eșalonări repetate. Dacă vrei să beneficiezi de eșalonare și ai datorii fiscale mari, trebuie să aduci garanție cu averea personală. Dacă nu respecți planul, ai o singură șansă, iar în caz contrar se execută garanția personală”, a spus el.

Cum funcționează eșalonarea datoriilor și de ce este cerută garanția personală

În continuarea intervenției, Iancu Guda a detaliat regulile aplicabile companiilor care solicită eșalonarea datoriilor fiscale și motivele pentru care statul cere garanții personale în aceste situații. Analistul a respins ferm ideea că orice firmă mică ar putea fi afectată de aceste prevederi.

„Se amplifică manipularea potrivit căreia orice mică afacere riscă să își piardă casa dacă nu își plătește taxele și nu are șanse de eșalonare. Este fals, este o minciună. Măsura se aplică doar companiilor cu restanțe de peste 400.000 de lei, adică aproximativ 80.000 de euro, deci din start vorbim despre companii cu o cifră de afaceri de minimum 1 milion de euro.

Există aproximativ 43.000 de companii cu cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, dar doar 0,4% dintre acestea sunt afectate. Dacă doresc să beneficieze de eșalonarea datoriilor, trebuie să prezinte un contract de garanție pe averea personală, așa cum se întâmplă în Uniunea Europeană. Dacă ai datorii fiscale mari pe firmă și vrei eșalonare, trebuie să vii cu garanție personală, pentru a crește responsabilitatea. Orice furnizor care vinde marfă cu plata la termen cere o garanție.

Au existat unii „șmecheri”, fie cu spate politic, fie cu avocați, care intrau în insolvență, opreau și beneficiau de eșalonări peste eșalonări pentru datorii de milioane de euro”, a explicat el.

Analistul a subliniat că statul urmărește astfel să evite practicile prin care anumite companii acumulau datorii foarte mari fără consecințe reale, afectând concurența și disciplina fiscală.

Taxele locale, datoria publică și explicația creșterilor recente

Referindu-se la impozitele pe locuință și la percepția publică legată de majorările fiscale, Iancu Guda a explicat că nemulțumirea populației este alimentată de suprapunerea mai multor creșteri într-un interval scurt de timp. El a arătat însă că, în cazul impozitului pe locuință, nivelul acestuia nu a fost ajustat de un deceniu, în ciuda evoluțiilor economice semnificative.

„Realitatea, dacă vorbim despre impozitul pe locuință, este că acesta nu a fost modificat de 10 ani, în timp ce prețurile au crescut cu 100%, iar salariile oamenilor s-au triplat. Este vorba despre o creștere medie națională de 80%, care încă plasează România spre minimul taxelor pe locuință.

Oamenii sunt iritați de suprapunerea mai multor majorări de taxe, pe care le simt ca venind tăvălug peste ei și își doresc corectitudine și echitate fiscală, astfel încât să nu contribuie doar sectorul privat. Cred că echitatea constă în accelerarea reformelor în sectorul public, așa cum se dorește foarte mult.

Sper ca această coaliție să înțeleagă urgența, pentru că există foarte multă frustrare în sectorul privat, iar oamenii vor să vadă că se reduc pensiile speciale și se face reformă”, a spus el.

În același timp, analistul a explicat că presiunea fiscală actuală este legată direct de evoluția datoriei publice, care a crescut accelerat în ultimii ani.

Iancu Guda: „Toată lumea plătește” într-un context de îndatorare accelerată

Iancu Guda a insistat asupra ideii că măsurile fiscale îi afectează pe toți contribuabilii, indiferent de poziția socială sau profesională, pe fondul unei îndatorări fără precedent a statului. El a prezentat cifrele care arată diferența majoră dintre ultimii cinci ani și deceniul anterior.

„E important să înțelegem un lucru: toată lumea plătește. De la premier până la oricine, pentru că a fost dezmăț, iar în ultimii 5 ani datoria publică a crescut cu 850 de miliarde de lei, iar în deceniul precedent datoria a crescut cu 250 de miliarde.

Ne-am îndatorat de trei ori mai mult, de două ori mai repede şi de şase ori mai intens, pentru a susține aceste populisme; nu s-au majorat taxe pe anumite categorii și acum toată lumea plătește.

Eu înțeleg această frustrare și sunt frustrat când văd că eu plătesc la timp și alții nu, și, de asemenea, vedem în sectorul public că se amână reforma pensiilor speciale. Este nevoie de echitate și dreptate, pentru că altfel oamenii nu o să mai suporte să plătească dacă văd că ceilalți nu plătesc”, a subliniat el.

Analistul a menționat totodată că există și evoluții pozitive, legate de creșterea încasărilor și reducerea deficitului bugetar.

Semnale pozitive din economie și așteptări legate de reforme

În finalul intervenției, Iancu Guda a vorbit despre datele recente care indică o îmbunătățire a situației bugetare, datorată atât creșterii colectării TVA, cât și accelerării absorbției fondurilor europene.

„Încasările la TVA au crescut în noiembrie cu 30% față de anul trecut, deși trebuiau să crească doar cu 16%.

Absorbția la fondurile europene s-a accelerat de 32 de ori, ceea ce înseamnă investiții care vor crea locuri de muncă, iar inflația va scădea sub 5% în a doua jumătate a anului, iar creșterea salarială peste inflație va veni în semestrul al doilea.

Trebuie doar să vedem între timp și reforme în sectorul public, pentru a reduce deficitul bugetar, care a scăzut deja, și să continue scăderea, astfel încât toți să plătească. Se întâmplă, doar trebuie accelerat în sectorul public”, a subliniat Guda.