Salariul mare poate influența negativ economiile. Iancu Guda detaliază: Veniturile foarte mari duc la risipă
SURSA FOTO: Dreamstime
Economiștii avertizează că un salariu ridicat nu echivalează automat cu economii mai mari. Analistul Iancu Guda atrage atenția asupra faptului că veniturile mari pot conduce la cheltuieli mai mari și la pierderea reperelor financiare, iar românii trebuie să fie atenți la modul în care gestionează banii, indiferent de nivelul veniturilor.
Salariul nu este singurul factor care determină economiile lunare
Conform analistului Iancu Guda, capacitatea de a economisi nu este strict legată de cât de mare este salariul. Într-o postare detaliată pe Facebook, economistul susține că și persoanele cu venituri reduse pot pune bani deoparte dacă adoptă un plan corect de gestionare a resurselor.
„Motivaţia ţine de tine (sănătate, pensie privată) şi cei dragi ţie (stabilitate prin asigurări de viaţă ori sănătate, confort, bani pentru studii copil la majorat) sau confortul familiei (o casă mai spaţioasă, etc.)”, a afirmat Guda, explicând că obiectivele personale și familiale pot determina cât de eficient economisește cineva.
Analistul a calculat rata de economisire lunară pentru românii cu venituri mici, evidențiind faptul că procentul economisit este semnificativ chiar și atunci când salariul nu depășește media națională. Potrivit lui, românii cu venituri sub 5.000 de lei reușesc să economisească aproximativ 10% din salariu lunar.
„Se poate economisi şi cu venituri mici. Cei cu venituri < 5000 lei (media este 3500 lei) economisesc cca 10%/luna, cu excepţie iulie (vacanţă), noiembrie şi decembrie (sărbători)”, a explicat Guda, arătând că și un salariul modest permite formarea unui fond de economii constant, dacă există disciplină financiară.
Salariul mai mare nu garantează economii, ci creșterea cheltuielilor
Analistul subliniază însă că pe măsură ce salariul crește, crește și tendința de consum. Chiar dacă suma economisită lunar crește numeric, procentual variația nu este semnificativă, ceea ce poate da impresia că venitul mai mare aduce mai multă siguranță financiară decât este de fapt.
„Rata de economisire pentru următoarele 3 categorii de venituri, respectiv 5000 – 7500 ; 7500 – 10.000 si 10.000 – 15.000, este relativ similară la cca 13% – 14% (cu mici exceptii). Pentru venit de 7500 lei se economiseşte cca 1000 lei/lună, dar la venit de 12.500 lei se economiseşte 1750 lei/lună. Deci economii suplimentare de 750 lei, deşi venitul adiţional este 5000 lei”, a detaliat Guda.
Aceasta analiză arată că economisirea nu crește proporțional cu salariul. Cheltuielile suplimentare generate de venitul mai mare reduc eficiența economisirii, iar românii cu venituri consistente trebuie să fie conștienți că luxul sau confortul nu trebuie să devină obstacol pentru planificarea financiară.
Veniturile foarte mari pot conduce la pierderi financiare
Guda avertizează că salariul foarte mare poate avea efecte contrare, conducând la cheltuieli necontrolate și la pierderea reperelor financiare care ajută la stabilitatea economică personală. Analistul explică că, în anumite cazuri, persoanele cu venituri semnificativ peste medie economisesc mai puțin decât cei din clasele de venit mediu.
„Cei cu venituri > 30.000 lei economisesc mai puţin decât cei cu venituri între 20.000 – 30.000 lei, mai ales în lunile de vacanţă ori sărbători”, a subliniat economistul.
Acest fenomen se explică prin creșterea cheltuielilor ocazionale și a tendinței de consum care însoțește un salariul ridicat. Practic, pe măsură ce venitul crește, individul poate ajunge să cheltuiască mai mult pentru confort, lux sau activități recreative, diminuând procentul de economii.
Economisirea depinde de disciplină, nu de mărimea salariului
Analistul accentuează că cheia pentru o situație financiară sănătoasă nu este neapărat salariul, ci disciplina și planificarea economiilor. Oricine își dorește să pună bani deoparte poate face acest lucru, indiferent de nivelul veniturilor.
„Cine vrea să economisească, reuşeşte. Rezoluţia de anul nou depinde de fiecare în parte s-o transforme din dorinţă în realitate”, a mai spus Guda, subliniind importanța responsabilității individuale în gestionarea finanțelor.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





