Ilie Bolojan anunță majorarea impozitelor și explică legătura cu reforma administrației: Acest impozit reprezintă contribuţia proprietarilor, ca primăria să le creeze condiţii mai bune

Ilie Bolojan a prezentat, sâmbătă seară, explicații detaliate privind creșterea impozitelor pentru persoanele fizice începând cu 1 ianuarie. Premierul a vorbit despre motivele acestei decizii, despre impactul direct asupra bugetelor locale și despre legătura dintre aceste venituri și continuarea proiectelor de infrastructură. Totodată, șeful Guvernului a oferit detalii despre reforma administrației publice și despre măsurile avute în vedere pentru reducerea cheltuielilor.

Ilie Bolojan explică de ce au crescut impozitele locale pentru persoanele fizice

Ilie Bolojan a explicat în intervenția televizată de la Digi 24, că majorarea impozitelor pentru persoanele fizice se aplică tuturor proprietarilor din România și a intrat în vigoare la 1 ianuarie, fiind o decizie legată direct de finanțarea administrațiilor locale. Premierul a subliniat că aceste sume reprezintă o contribuție necesară pentru funcționarea comunităților și pentru asigurarea unor condiții mai bune de trai.

În contextul discuției despre plata taxelor, premierul a fost întrebat dacă utilizează platforma ghișeul.ro și dacă și-a achitat impozitul pe anul în curs. Răspunsul său a fost unul direct, fiind însoțit de explicații privind modul diferit în care administrațiile locale gestionează încărcarea deciziilor de plată în sistemele online.

„Eu personal nu am instalat-o. Sigur, acolo unde localităţile sau administraţiile locale şi-au făcut treaba, au fost rapide şi-au şi urcat deciziile. (…) Nu am plătit impozitul. Cei care plătesc mai repede au un discount în funcţie de localitate. Unii 4%, unii 5%. La toate persoanele fizice din România au crescut impozitele cu data de 1 ianuarie. De ce a trebuit să facem asta?

Pe de o parte, aceste impozite sunt venituri la bugetul local. Şi noi, ca să vă faceţi o imagine, încasam de trei ori mai puţin ca pondere din veniturile noastre faţă de ţările Uniunii Europene. Şi în zona de rural aveam un impozit pe proprietate de 100-150 lei, în zona de urban de 200-250 lei.

Acest impozit reprezintă, de fapt, contribuţia proprietarilor de case, de apartamente la bugetul local pentru ca primăria respectivă să le creeze condiţii mai bune pentru ei şi pentru familiile lor. Asta înseamnă racordare la apă, la canalizare, asfalt, iluminat public, gaz, încălzire şi aşa mai departe”, a declarat Ilie Bolojan, sâmbătă seară.

În continuarea explicațiilor, premierul a pus accent pe diferențele dintre România și alte state europene în ceea ce privește ponderea veniturilor locale din impozite, precizând că nivelul redus al acestor încasări a limitat mult timp capacitatea primăriilor de a investi în infrastructură și servicii publice.

Guvernul nu mai poate susține primăriile prin transferuri directe de la bugetul de stat

Premierul a arătat că una dintre principalele probleme cu care se confruntă Guvernul este imposibilitatea de a continua transferurile financiare consistente către autoritățile locale, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Deficitele bugetare ridicate și costurile mari ale împrumuturilor au determinat Executivul să caute soluții alternative pentru finanțarea proiectelor deja începute.

În acest context, Ilie Bolojan a explicat că numeroase investiții în derulare, de la modernizarea drumurilor până la reabilitarea școlilor, depind în prezent de capacitatea comunităților locale de a-și susține propriile bugete.

„Dat fiind deficitele pe care le are România, noi nu mai putem să transferăm către autorităţile locale sumele pe care le-am transferat în aceşti ani, pentru că aceşti bani nu îi mai avem. Împrumutam şi plăteam nişte dobânzi enorme, care ne-au dus în situaţia în care suntem.

Ştiind că nu mai avem aceşti bani să-i dăm pentru autorităţile locale, dar avem proiecte începute în fiecare localitate din România, din bugetele de stat, de la drumuri care se asfaltează, de la şcoli care se repară şi aşa mai departe, care sunt finanţate în cea mai mare parte de la bugetele stat, altele sunt şi din bugetele locale, mai ales în reşedinţele de judeţ care au putere financiară mult mai mare, neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, practic pentru a continua aceste investiţii, ele vor fi finanţate din această plată suplimentară, care înseamnă condiţii mai bune pentru oameni”, a precizat Bolojan.

Șeful Guvernului a subliniat că această abordare este menită să asigure continuitatea proiectelor locale fără a adânci dezechilibrele bugetare la nivel național, în condițiile în care resursele financiare sunt limitate.

Ilie Bolojan: Reforma administrației vizează reducerea cheltuielilor și eficientizarea personalului

În a doua parte a intervenției sale, Ilie Bolojan a vorbit despre reforma administrației publice, care ar urma să fie demarată chiar în cursul lunii ianuarie. Potrivit premierului, pachetul de măsuri discutat în coaliție include atât întărirea capacității administrative, cât și reducerea cheltuielilor, inclusiv a celor de personal.

„Reforma administraţiei, conform discuţiilor pe care le-am avut în coaliţie, ar urma să se facă în cursul lunii ianuarie, în următoarele săptămâni, în a doua jumătate a lunii ianuarie. Iar bugetul ar trebui să îl pregătim începând de săptămâna viitoare şi în luna februarie să-l adoptăm.

Reforma administraţiei, pe de o parte, prevede întărirea capacităţii administraţiei de a-şi exercita competenţele, de exemplu, să-şi încaseze impozitele, să menţină disciplina în construcţii, prevede măsuri pentru a descentraliza competenţe, transferuri de active, de terenuri, de clădiri, baze sportive către autorităţile locale, dar prevede şi măsuri care să le reducă cheltuielile şi să îi facă mai eficienţi, inclusiv cheltuiele de personal”, a declarat Ilie Bolojan, sâmbătă seară.

Întrebat dacă aceste măsuri vor însemna reduceri de personal sau doar ajustări de cheltuieli, premierul a explicat că situația diferă de la o administrație la alta, în funcție de numărul de angajați și de modul în care au fost gestionate resursele până acum.

„Ele diferă de la o administraţie la alta pentru că propunerea este să se reducă actualele grile cu un procent, în aşa fel încât, per total, să avem o reducere de administraţii de aproximativ 10%. (…)

Poate unii se pensionează, de exemplu, poate ai un personal care are sporuri la limita maximă şi vrei să le reduci, dar reducerea de cheltuire în administraţie este necesară pentru că, conform simulărilor care le-am făcut, avem situaţii foarte diferite în care, la acelaşi număr de locuitori într-o comună, avem primării care, după ce s-ar face această reducere de personal, conform unei grile care se stabileşte la nivel naţional, au personal mai mic decât noul nivel.

Deci oamenii ăia au avut grijă de fonduri, nu au angajat în exces. Dar avem primării, cu acelaşi număr de locuitori care îi gestionează, al căror personal depăşeşte noua valoare şi atunci, acolo unde au surplus de persoane, este clar că lucrurile nu sunt în regulă”, a spus Bolojan.

Premierul a mai precizat că reducerea cheltuielilor administrative este, în opinia Guvernului, singura variantă viabilă pentru a evita noi creșteri de taxe și pentru a contribui la scăderea deficitului bugetar.

„Este singura formulă pe care o putem pune în practică, în aşa fel încât să nu mai creştem taxe, să nu mai creştem niciun fel de impozite şi dacă facem aceste reduceri şi urmărim politici care să creeze condiţii de dezvoltare, pentru că trebuie să facem şi acest lucru, începând din acest an, atunci suntem în situaţia în care anul trecut, în jumătate de an, am redus deficitul de la 9,4% cât era în 2024 la 8,4% şi deci putem să reducem cu două puncte procentuale, să venim la 6,4% din PIB, maxim ceea ce înseamnă că vom plăti dobânzi nu doar mult mai mici în sumă totală, ci nivelul dobânzilor pe care le va achita România va scădea destul de mult, ceea ce ne va scădea şi mai mult costul cu dobânzile”, a explicat Bolojan.