Ilie Bolojan îi critică dur pe cei 4 judecători CCR: S-a constituit o minoritate de blocaj. Sper ca bunul simț să primeze

Ilie Bolojan a reacționat public sâmbătă, 3 ianuarie, după ce Curtea Constituțională nu a pronunțat un verdict asupra celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile magistraților, promovat de Guvern. Declarațiile au fost făcute în contextul în care patru judecători ai CCR, numiți de PSD, au contribuit la lipsa cvorumului necesar. Situația are implicații directe atât asupra reformei sistemului de pensii speciale, cât și asupra fondurilor europene din PNRR, de care depinde România.

Ilie Bolojan explică reacția Guvernului față de lipsa unei decizii la CCR

Ilie Bolojan a precizat că, în acest moment, încearcă să evite amplificarea tensiunilor dintre instituții și să trateze situația într-o cheie instituțională, nu politică. Premierul a declarat că preferă să creadă că decizia celor patru judecători de a nu permite întrunirea cvorumului nu are legătură cu partidul care i-a propus, respectiv PSD, condus de Sorin Grindeanu.

În cadrul intervenției televizate, șeful Executivului a vorbit despre importanța unei decizii rapide din partea Curții Constituționale, subliniind că întârzierile afectează procesul legislativ și aplicarea reformelor asumate de Guvern. El a explicat că, din informațiile publice disponibile, se conturează imaginea unei minorități care a ales să blocheze temporar pronunțarea unei hotărâri.

„Sigur că era foarte bine ca CCR să tranşeze cât mai repede posibil orice fel de solicitare legată de constituţionalitatea unui proiect de lege. Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare şi nu se amână lucrurile.

Fără să am date din interior vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat, dar din relatările publice care au fost prezentate în media, pare că pentru a evita, să spunem, luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj, dacă pot să spun aşa, care a amânat această decizie

Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială.

Nu poţi să pensionezi oameni la 48-52 de ani cu o pensie cât ultimul salariu, în condiţiile în care oamenii lucrează din greu până la 65 de ani, în condiţii în care sistemul nostru de pensii nu funcţionează decât cu infuzii puternice de la bugetul de stat şi, dacă vrem să avem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulţi oameni care lucrează în economia reală, deci că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare pentru situaţiile în care există posibilitatea pensionării anticipate şi să avem mai mulţi oameni, pentru că nu mai avem cu cine să-i înlocuim şi altfel nu putem să creăm condiţii pentru dezvoltare în anii următori în România şi să avem un sistem de pensii care este sustenabil”, a nuanțat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă vede o posibilă legătură între absența judecătorilor și o coordonare politică, Ilie Bolojan a insistat că evită astfel de interpretări. El a explicat că asemenea ipoteze pot duce la conflicte inutile între instituții.

„Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze.

Dacă nu se ajunge la o formula în care să fie 6 judecători prezenți, decizia se poate amâna”.

Premierul a criticat însă explicit modul de acțiune al judecătorilor care nu s-au prezentat la ședințe, considerând că o astfel de conduită nu este compatibilă cu rolul Curții Constituționale.

„Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”.

În același timp, Ilie Bolojan s-a distanțat de ideea unor modificări legislative care să vizeze funcționarea CCR, afirmând că astfel de inițiative nu au susținere suficientă.

„Când un sistem sau altul nu funcționează să cum ar trebui, există tendința să vii cu modificări. Personal, sunt adeptul propunerilor care au o șansă. Altfel este doar o situație de profilare politică.

Dacă oamenii sunt de bună credință, dacă sunt bine intenționați, lucrurile pot fi făcute. Nu există o masă critică pentru a modifica legislația în legătură cu CCR”, a mai spus premierul.

Șeful Guvernului a reiterat că proiectul privind pensiile speciale este unul asumat politic și inclus în programul de guvernare.

„Din punctul meu de vedere nu există niciun conflict între Guvern şi o parte din Justiţie. Ceea ce am făcut propunând acest proiect de lege este un angajament pe care coaliţia l-a trecut în programul de guvernare, realitate pe care românii o percep foarte puternic ca fiind o nedreptate acumulată de ani de zile. Prin urmare, nu există un proiect care este făcut împotriva cuiva. Acesta este realitatea”, a mai spus Bolojan.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și care este miza sa

Primul proiect de reformă a pensiilor speciale inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost respins de Curtea Constituțională, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a venit în urma unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea. În acest context, Executivul a venit cu o nouă variantă, asumată în Parlament pe 2 decembrie 2025.

Al doilea proiect stabilește modificări esențiale privind condițiile de pensionare ale magistraților. Conform noilor prevederi, aceștia ar urma să se pensioneze la 65 de ani, nu la 48 de ani, cum se întâmplă în prezent. De asemenea, cuantumul pensiei ar fi limitat la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut.

„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, se arată în document.

Față de prima variantă, modificarea principală vizează perioada de tranziție până la atingerea vârstei standard de pensionare. Aceasta a fost extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Totodată, în cei minimum 25 de ani vechime necesari ieșirii la pensie, pot fi incluse până la 10 ani de activitate în alte domenii juridice.

Proiectul are o miză financiară majoră, fiind legat de deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR. România a transmis Comisiei Europene, pe 28 noiembrie, informații privind îndeplinirea jalonului 215 referitor la pensiile speciale, iar răspunsul oficial este așteptat în februarie 2026. Interpretarea Comisiei va stabili dacă acest jalon este considerat îndeplinit.

Cum s-a ajuns la trei amânări succesive la Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a amânat de trei ori pronunțarea unei decizii privind al doilea proiect al pensiilor speciale. Prima amânare a fost decisă pe 10 decembrie 2025, când termenul a fost mutat pentru 28 decembrie. Proiectul fusese contestat din nou de Înalta Curte de Casație și Justiție.

La termenul din 28 decembrie, cei patru judecători numiți de PSD – Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan – au părăsit sala înainte de vot și nu s-au mai întors. În ziua următoare, pe 29 decembrie, aceștia nu s-au prezentat deloc la ședință. Este vorba despre aceiași judecători care votaseră anterior împotriva primului proiect.

În urma acestor evenimente, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat un nou termen pentru dezbatere, stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10.00.

Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, numiți pentru mandate de nouă ani. În prezent, patru sunt propuși de PSD, patru de PNL și Administrația Prezidențială, iar unul de UDMR.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR:

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025).