ANAF schimbă foaia. Datornicii care nu vor mai putea evita plățile către Fisc. Iancu Guda: Deranj mare în rândul băieților șmecheri, hoți și mafioți

Economistul Iancu Guda atrage atenția, într-o analiză publică, asupra unei modificări importante legate de eșalonarea datoriilor fiscale către ANAF. Potrivit acestuia, schimbarea afectează un segment foarte restrâns de firme, dar introduce o regulă nouă pentru companiile cu restanțe mari. Subiectul este relevant pentru antreprenori, într-un context în care circulă informații contradictorii despre executări și garanții personale.

Ce schimbare introduce ANAF în cazul datoriilor fiscale mari, potrivit analizei lui Iancu Guda

Analiza publicată de economistul Iancu Guda pornește de la reacțiile apărute în mediul de afaceri după modificarea regulilor de eșalonare a datoriilor fiscale către ANAF, pe care acesta le consideră amplificate artificial. În opinia sa, măsura a generat nemulțumiri în special în rândul firmelor care acumulaseră datorii mari și beneficiau anterior de eșalonări repetate, fără condiții suplimentare.

„Deranj MARE în rândul băieților șmecheri hoți și mafioți care beneficiau de eșalonări peste eșalonări la datoriile fiscale restante către ANAF de milioane de euro, în timp ce micul contribuabil cinstit era constrâns să își plătească datoriile la timp”, spune Guda.

În postarea sa, Iancu Guda susține că anumite mesaje vehiculate public induc ideea că ANAF ar putea executa averea personală a antreprenorilor pentru datorii ale firmelor, inclusiv locuința în care aceștia trăiesc. Economistul respinge această interpretare și afirmă explicit:

„Acești băieți manipulează și amplifică acum o minciună nenorocită, prin care sperie toți antreprenorii că ANAF le execută averea personală (ex: casa în care stau) dacă nu își plătesc datoriile și nu mai beneficiază de eșalonări. FALS”, continuă el.

Potrivit explicațiilor sale, schimbarea introdusă de ANAF se referă la situațiile în care o companie acumulează datorii fiscale restante de peste 400.000 de lei.

În acest caz, eșalonarea la plată mai este posibilă doar în baza unui contract de fideiusiune, adică a unei garanții personale. Economistul subliniază că se acordă o singură eșalonare, iar nerespectarea acesteia duce la executarea garanției asumate.

Cine este afectat de noua regulă ANAF și care este dimensiunea reală a fenomenului

În analiza sa, Iancu Guda insistă asupra faptului că măsura ANAF nu vizează marea masă a antreprenorilor sau micile afaceri. El afirmă că impactul este limitat la un procent foarte redus de companii active din România, mai exact aproximativ 0,4%.

Economistul detaliază că, pentru ca un SRL să acumuleze datorii fiscale restante de aproximativ 80.000 de euro, echivalentul pragului de 400.000 de lei, acesta trebuie să aibă o cifră de afaceri de cel puțin un milion de euro. Conform datelor prezentate, în România există 43.646 de firme care rulează la acest nivel, dintre care doar 3.840 au datorii fiscale restante, iar numai 2.980 depășesc pragul de 400.000 de lei.

În acest context, Iancu Guda afirmă că:

„Contribuabilul cinstit sau micile afaceri nu au niciun motiv de panică. Măsura afectează doar 0,4% dintre antreprenori și lovește fix în datornicii mari care beneficiau de eșalonări necondiționate și care fentau legea”, mai spune economistul.

Analistul susține că modificarea vizează strict marii datornici și nu antreprenorii care își achită obligațiile fiscale la timp.

Excepții prevăzute și situații în care garanția nu se aplică imediat

Un alt punct important din analiza economistului se referă la excepțiile existente în aplicarea măsurii ANAF. Iancu Guda explică faptul că, în cazul firmelor aflate în blocaj financiar din cauza sumelor de recuperat de la stat, situația este tratată diferit. Este vorba despre facturi emise și neîncasate, TVA de compensat sau concedii medicale nedecontate.

În aceste situații, susține economistul, se face compensarea, iar obligația unei garanții personale apare doar dacă datoria netă a firmei depășește pragul de 400.000 de lei. De asemenea, dacă există un litigiu în curs cu statul, pentru o datorie contestată, aplicarea garanției este amânată până la o decizie definitivă a instanței.

Iancu Guda menționează și cazuri excepționale, în care măsura poate fi aplicată și pentru sume mai mici de 400.000 de lei, cum ar fi impozitele cu reținere la sursă sau TVA restant de peste un an care nu se încadrează la eșalonarea simplă. Potrivit acestuia, maximum 2% dintre micile afaceri se regăsesc în această categorie.

De ce consideră Iancu Guda că măsura ANAF este necesară și comparabilă cu practicile europene

Economistul argumentează că introducerea garanțiilor personale pentru datoriile fiscale mari aliniază România la practicile existente în celelalte state din Uniunea Europeană. El afirmă că toate țările din UE au praguri valorice peste care datoriile fiscale sunt eșalonate doar cu garanții.

În analiza sa, Iancu Guda subliniază că statul român, prin ANAF, era până acum singurul creditor important care nu solicita garanții personale pentru datorii semnificative. El face o paralelă cu sistemul bancar și cu relațiile comerciale, arătând că nici băncile și nici furnizorii nu oferă expuneri mari fără garanții.

Economistul aduce în discuție și nivelul ridicat al datoriilor fiscale restante din România, care se ridică la 84 de miliarde de lei, raportat la o cifră de afaceri totală a companiilor de 2.612 miliarde de lei, un nivel superior mediei europene. În acest context, el consideră că relaxarea regulilor nu este justificată într-o economie cu un nivel ridicat al evaziunii și al economiei subterane.

Responsabilizarea marilor datornici și nemulțumirile din mediul privat

Iancu Guda susține că lipsa garanțiilor a permis, în timp, unor firme cu acces la consultanță juridică sofisticată să obțină eșalonări succesive, fără să achite efectiv datoriile. În paralel, afirmă el, micii contribuabili erau executați rapid, fără posibilitatea unor negocieri similare.

Economistul atrage atenția că România se află printre țările cu cele mai mari pierderi generate de economia subterană, estimate între 150 și 200 de miliarde de lei anual. El consideră că, într-un astfel de context, măsurile de întărire a disciplinei fiscale sunt inevitabile.

În finalul postării, Iancu Guda vorbește și din perspectiva de antreprenor, menționând presiunea fiscală crescută și frustrările legate de inechitățile din sectorul public, dar susține că tocmai aceste tensiuni ar trebui să ducă la susținerea măsurilor care aduc egalitate și corectitudine în colectarea taxelor.