„Acciza inversă” la carburanți. Iancu Guda: Nu e corect să ieftinim combustibilul pentru toată lumea

Economistul Iancu Guda susține că reducerea accizelor la combustibil ar trebui făcută diferențiat, nu pentru toți consumatorii. El propune un mecanism de tip „acciză inversă”, care să scadă taxarea pe măsură ce cresc prețurile.

Propunerea economistului Iancu Guda vine pe fondul creșterii prețurilor la combustibil

Economistul Iancu Guda a afirmat că nu este de acord cu ideea unei raționalizări a combustibilului în România și a explicat că, în opinia sa, nu există motive pentru o astfel de măsură în acest moment.

El a arătat că dependența României de importuri prin zona Strâmtorii Ormuz este limitată, în special în cazul motorinei, unde ar reprezenta aproximativ 20%, iar în ceea ce privește gazele, situația ar urma să se îmbunătățească odată cu operaționalizarea proiectului Neptun Deep.

În același context, acesta a explicat că o reducere generalizată a accizei nu ar fi echitabilă, deoarece ar avantaja inclusiv persoanele cu venituri foarte mari. Din acest motiv, a propus aplicarea unui mecanism diferit, în care acciza să scadă pe măsură ce prețul combustibilului crește.

Totodată, el a menționat că intervenția statului ar putea fi făcută în două moduri. Pe de o parte, ar putea exista o reducere semnificativă a accizei pentru anumite sectoare considerate critice. Pe de altă parte, dacă se optează pentru o reducere generală, aceasta ar trebui corelată direct cu evoluția prețurilor, astfel încât impactul să fie mai bine direcționat.

„Dacă facem o reducere generalizată a accizei, ar trebui să fie o acciză inversă. Deci o reducere a accizei pe măsură ce preţul creşte. Pentru că nu e corect să ieftinim combustibilul pentru toată lumea, inclusiv pentru domnul Ţiriac, inclusiv pentru miliardari”, a spus Guda la Antena 3 CNN.

„La ce consum avem în România din import, din acest canal Ormuz, de 20% doar pe motorină, nu cred că este atât de mare. Iar pentru gaze, de la anul, vă reamintesc: se operaţionalizează proiectul Neptun Deep şi că România devine cel mai mare producător, inclusiv exportator din UE, şi va fi chiar o oportunitate pentru noi.

Nu, n-o să avem raţionalizare la pompă. Ar trebui să se intervină mai hotărât în 2 scenarii: fie reducere masivă, cu 50% la acciză pentru anumite sectoare critice, sau, dacă facem o reducere generalizată a accizei, ar trebui să fie o acciză inversă. Deci o reducere a accizei pe măsură ce preţul creşte. Pentru că nu e corect să ieftinim combustibilul pentru toată lumea, inclusiv pentru domnul Ţiriac, inclusiv pentru miliardari”, a declarat Iancu Guda.

Ce înseamnă acciza inversă pentru prețul la pompă

Conceptul de „acciză inversă”, propus de Iancu Guda, presupune un mecanism fiscal flexibil, în care nivelul accizei scade pe măsură ce prețul combustibilului crește și, invers, crește atunci când prețul la pompă scade.

Spre deosebire de sistemul actual, în care acciza este fixă sau ajustată rar prin decizie politică, această abordare ar introduce un model automat de reglare, menit să protejeze consumatorii în perioadele de scumpiri accelerate.

Cum ar funcționa concret

În practică, mecanismul ar putea arăta astfel:

-dacă prețul combustibilului depășește un anumit prag (ex: 9 lei/litru), acciza scade automat
-dacă prețul scade sub acel prag, acciza revine treptat la nivelul inițial
-statul ar interveni astfel indirect, fără a impune plafonări sau subvenții directe
Acest sistem ar funcționa ca un „amortizor fiscal”, reducând volatilitatea prețurilor resimțite de consumatori.

Acciză clasică vs. acciză inversă – impact asupra prețului la pompă

Situație	Acciză clasică (fixă)	Acciză inversă (propusă)
Preț combustibil scăzut (ex: 7 lei/l)	Acciză normală	Acciză mai mare
Preț combustibil mediu (ex: 8,5 lei/l)	Acciză normală	Acciză standard
Preț combustibil ridicat (ex: 10 lei/l)	Acciză neschimbată	Acciză redusă
Impact asupra consumatorului	Preț mare resimțit integral	Creștere parțial amortizată
Impact asupra bugetului	Stabil	Venituri mai mici în criză
Echitate socială	Scăzută (avantajează și bogații)	Mai ridicată

*Datele din tabel sunt orientative și ilustrează modul în care ar putea varia prețul final la pompă în funcție de tipul de acciză aplicat. În scenariul accizei inverse, creșterile de preț sunt parțial amortizate prin reducerea taxării, ceea ce duce la un cost mai redus pentru consumatori în perioadele de scumpiri.

 Exemplu simplificat (orientativ)

Preț internațional	Preț final (acciză clasică)	Preț final (acciză inversă)
7 lei/l	7 lei	7,2 lei
8,5 lei/l	8,5 lei	8,5 lei
10 lei/l	10 lei	9,3 – 9,5 lei

*Tabelul sintetizează principalele efecte pe care aplicarea accizei inverse le-ar putea avea asupra economiei și pieței carburanților. De la influența asupra concurenței până la impactul asupra bugetului de stat, măsura ar putea genera atât beneficii pentru consumatori, cât și provocări pentru politica fiscală.

Guvernul accelerează plata ajutoarelor pentru motorină și analizează noi măsuri

Amintim că, Guvernul a decis să modifice schema de sprijin pentru compensarea creșterii prețului la motorină. Potrivit explicațiilor oferite de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, schimbarea vizează eliminarea unei condiții birocratice care întârzia plata ajutoarelor.

Aceasta a precizat că plata compensațiilor nu va mai fi legată de adoptarea Legii bugetului de stat, ceea ce permite beneficiarilor să primească mai rapid sumele aferente, în special pentru anul 2025. În acest fel, perioada de așteptare ar urma să fie redusă cu aproximativ trei săptămâni.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a explicat că reducerea TVA la carburanți nu a fost luată în calcul, deoarece ar fi putut genera probleme în relația cu Comisia Europeană, în contextul procedurii de deficit excesiv, inclusiv riscul declanșării unei proceduri de infringement.

Acesta a subliniat că, din perspectiva autorităților, cel mai important aspect este prețul final plătit de consumatori la pompă, indiferent de mecanismul fiscal utilizat pentru a ajunge la acest rezultat.

În același timp, premierul a arătat că schema de sprijin nu este una fixă și va fi analizată periodic, la intervale de 10 până la 15 zile. În funcție de evoluțiile internaționale, măsurile pot fi ajustate, extinse sau retrase, în cazul în care situația de pe piețele energetice se stabilizează.