Cum se acordă pensia provizorie, cine are dreptul la ea și în ce condiții ar putea primi banii înainte de finalizarea dosarului

Românii care au lucrat în mai multe țări ar putea beneficia de pensii provizorii înainte ca toate documentele necesare stabilirii drepturilor de pensionare să ajungă la casele de pensii din România.

Pensii provizorii pentru românii care au muncit în străinătate. Ce schimbări sunt propuse

Mai exact, o propunere legislativă aflată la Senat prevede posibilitatea acordării unor plăți temporare, dacă dreptul la pensie poate fi stabilit pe baza actelor și informațiilor deja disponibile.

Persoanele care au muncit și au contribuit la sistemele publice de pensii din două sau mai multe state se confruntă uneori cu întârzieri în obținerea drepturilor cuvenite.

Situația apare mai ales atunci când instituțiile din România trebuie să solicite informații din străinătate pentru confirmarea perioadelor de asigurare, iar răspunsurile instituțiilor partenere ajung cu întârziere.

Pentru a reduce timpul de așteptare, o inițiativă legislativă propune modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Schimbările urmăresc să permită plata pensiei înainte de finalizarea tuturor verificărilor internaționale, în situațiile în care documentele existente sunt suficiente pentru stabilirea dreptului de pensionare.

Pensia provizorie ar putea fi acordată pe baza actelor disponibile

Principala modificare propusă vizează introducerea obligației caselor teritoriale de pensii de a emite o decizie provizorie de admitere a cererii, atunci când informațiile disponibile permit stabilirea dreptului la pensie.

Prin această măsură, persoanele care au lucrat atât în România, cât și în alte state ar putea începe să primească pensia calculată pe baza datelor existente, fără să fie necesar să aștepte sosirea tuturor documentelor solicitate din străinătate.

Procedura ar urma să permită acordarea unor sume înainte de încheierea tuturor verificărilor, în condițiile prevăzute de propunerea legislativă. Măsura ar viza situațiile în care întârzierea transmiterii documentelor externe împiedică finalizarea dosarului, deși actele aflate deja la dispoziția instituțiilor permit stabilirea dreptului la pensie.

După ce documentele lipsă vor fi primite, casa teritorială de pensii ar trebui să recalculeze cuantumul drepturilor și să emită decizia definitivă. Astfel, suma plătită inițial ar putea fi ajustată în funcție de informațiile complete referitoare la perioadele de asigurare și la drepturile stabilite în urma verificărilor.

Termen de 45 de zile pentru soluționarea cererilor

Inițiativa legislativă propune și stabilirea unui termen pentru soluționarea dosarelor de pensionare care necesită verificarea perioadelor de asigurare realizate în alte țări.

Potrivit proiectului, casele teritoriale de pensii ar trebui să emită o decizie de admitere sau de respingere a cererii în cel mult 45 de zile de la primirea tuturor documentelor și informațiilor necesare de la instituțiile din străinătate.

Propunerea prevede și posibilitatea prelungirii termenului cu încă 30 de zile, în anumite situații care impun verificări suplimentare sau obținerea unor documente necesare pentru soluționarea dosarului.

Prin introducerea acestor termene, inițiatorii urmăresc să stabilească repere mai clare pentru finalizarea procedurilor de pensionare care implică schimburi de informații între instituțiile din România și cele din alte state. Aplicarea regulilor ar depinde însă de forma finală a actului normativ, dacă acesta va fi adoptat.

Proceduri comune pentru toate casele teritoriale de pensii

O altă prevedere a proiectului urmărește uniformizarea modului în care casele teritoriale de pensii gestionează solicitările adresate instituțiilor din străinătate. Inițiatorii susțin că, în prezent, dosarele nu sunt soluționate după aceleași practici, ceea ce poate duce la diferențe în durata de așteptare.

Potrivit explicațiilor care însoțesc inițiativa, unele case teritoriale de pensii emit decizii provizorii atunci când documentele disponibile permit stabilirea drepturilor, în timp ce altele așteaptă primirea tuturor actelor din străinătate înainte de a lua o hotărâre.

Pentru a stabili reguli comune, Casa Națională de Pensii Publice ar urma să adopte o procedură în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Aceasta ar trebui să precizeze termenele și frecvența cu care instituțiile din România trebuie să revină asupra solicitărilor de informații transmise autorităților din alte state.

Scopul acestei proceduri ar fi organizarea mai clară a demersurilor necesare pentru obținerea documentelor externe și evitarea situațiilor în care dosarele rămân nesoluționate din cauza lipsei unor răspunsuri. Reglementarea ar urma să ofere caselor teritoriale de pensii un set comun de reguli pentru urmărirea solicitărilor și continuarea verificărilor.

Întârzierile din dosarele internaționale, semnalate de Avocatul Poporului

În susținerea modificărilor propuse, parlamentarii invocă un raport al Avocatului Poporului din 2025, care semnalează întârzieri importante în soluționarea unor dosare de pensionare. Potrivit documentului, una dintre cauzele acestor întârzieri este dificultatea comunicării dintre instituțiile de pensii din România și autoritățile similare din străinătate.

Raportul atrage atenția și asupra lipsei unor reguli unitare aplicabile tuturor caselor teritoriale de pensii. Deși dosarele care depășesc șase luni de soluționare sunt monitorizate lunar, nu există o procedură comună care să stabilească în mod clar ce demersuri trebuie făcute pentru obținerea documentelor necesare din alte țări.

În aceste condiții, modul de gestionare a solicitărilor poate varia de la o instituție la alta. Inițiatorii consideră că stabilirea unor reguli comune și introducerea posibilității emiterii unor decizii provizorii ar putea contribui la reducerea timpului de așteptare pentru persoanele care solicită pensii pe baza perioadelor de muncă realizate în mai multe state.

CES a avizat favorabil proiectul, dar a formulat două observații

Consiliul Economic și Social (CES) a acordat un aviz favorabil inițiativei legislative, formulând totodată două observații referitoare la termenele prevăzute în proiect.

Prima observație vizează necesitatea corelării termenului de 45 de zile propus pentru soluționarea cererilor cu perioada de șase luni prevăzută deja de legislație pentru obținerea informațiilor de la instituțiile din alte țări. CES consideră că cele două termene trebuie analizate astfel încât prevederile să fie compatibile.

A doua observație privește posibilitatea prelungirii termenului de 45 de zile cu încă 30 de zile. Consiliul Economic și Social apreciază că această prelungire nu este justificată și recomandă eliminarea prevederii din proiectul legislativ.

Inițiativa se află în prezent în consultare publică la Senat. Persoanele interesate pot transmite opinii și sugestii cu privire la modificările propuse până la data de 6 noiembrie 2026, potrivit Mediafax.