Pensionarii pot fi obligați să restituie mii de lei. Ce drepturi au cei care primesc o decizie de recuperare

Pensionarii care primesc decizii de recuperare a unor sume considerate încasate necuvenit pot contesta solicitările caselor de pensii. Legislația din România prevede situații în care beneficiarii pot fi scutiți de restituirea banilor. Aplicarea acestor prevederi depinde de cauza plății și de eventualele obligații încălcate de pensionar. Deciziile de recuperare pot fi contestate în instanță în termen de 45 de zile de la comunicare.

Casa de Pensii trebuie să justifice sumele solicitate pensionarilor

Casa de Pensii poate solicita restituirea unor sume de ordinul miilor de lei atunci când constată că un beneficiar a primit drepturi bănești care nu i se cuveneau. Înainte de achitarea datoriei, pensionarul trebuie să verifice motivul recuperării, perioada pentru care a fost calculată suma și posibilitatea aplicării unei scutiri prevăzute de lege.

Nu toate plățile efectuate în plus trebuie restituite. Legislația stabilește anumite situații în care beneficiarii sistemului public de pensii sunt exonerați de la plata debitelor, însă această protecție nu se aplică sumelor încasate necuvenit din culpa pensionarului.

Totodată, persoanele care consideră că instituția a stabilit greșit datoria au posibilitatea să conteste decizia în instanță, cu respectarea termenului legal.

Pentru a determina dacă solicitarea este justificată, pensionarul trebuie să examineze atât decizia de recuperare, cât și documentele anexate. Modelul acestui act administrativ prevede menționarea perioadei în care au fost efectuate plățile necuvenite, a valorii totale a debitului și a cauzei care a determinat recuperarea.

Decizia trebuie însoțită de un buletin de calcul, care permite verificarea sumelor stabilite de instituție. Simpla comunicare a unei valori la ghișeu nu oferă informațiile necesare pentru înțelegerea datoriei.

Verificarea presupune identificarea sumelor efectiv primite, a drepturilor pe care instituția consideră că pensionarul trebuia să le încaseze și a motivului pentru care există o diferență între cele două valori.

Atunci când documentația este incompletă, beneficiarul poate solicita în scris actele lipsă și explicații privind modul de calcul.

Dacă recuperarea este justificată printr-o adeverință infirmată ulterior, trebuie identificat documentul respectiv și verificată comunicarea transmisă de angajator sau de arhiva care a eliberat informațiile.

În situațiile în care instituția invocă încasarea unor venituri incompatibile cu pensia, analiza trebuie să stabilească perioada exactă și categoria veniturilor respective.

Când pensionarii pot fi scutiți de restituirea banilor încasați necuvenit

Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, reglementează nerecuperarea anumitor debite provenite din pensii, indemnizații sociale pentru pensionari și indemnizații pentru însoțitor.

Prevederile nu se aplică însă datoriilor generate de culpa beneficiarului. Printre situațiile exceptate de la scutire se numără declararea unor informații care nu corespund realității, utilizarea documentelor eliberate cu încălcarea legii sau nerespectarea obligațiilor referitoare la cumularea pensiei cu anumite venituri.

Prin urmare, scutirea nu poate fi considerată aplicabilă automat oricărei sume plătite în plus de casa de pensii. Fiecare situație trebuie analizată în funcție de natura dreptului acordat și de împrejurările care au determinat apariția debitului.

Atunci când instituția atribuie responsabilitatea pensionarului, acesta trebuie să verifice obligația legală despre care se susține că a fost încălcată și documentele care susțin constatarea.

Un element important îl poate reprezenta dovada că beneficiarul a informat instituția, în termenul prevăzut de lege, despre modificarea situației sale.

În acest scop, trebuie păstrate cererile înregistrate, confirmările de primire a corespondenței și mesajele transmise casei de pensii. Aceste înscrisuri pot demonstra că pensionarul și-a îndeplinit obligațiile de informare.

Diferența dintre o pensie calculată greșit și o sumă virată suplimentar

Normele de aplicare actualizate în mai 2025 prevăd și situații în care sumele încasate necuvenit nu beneficiază de scutirea de la recuperare. Printre acestea se află plățile care depășesc drepturile stabilite prin decizia de pensionare.

Sunt reglementate separat și anumite cazuri în care documentele utilizate la stabilirea pensiei sunt infirmate sau stagiile de cotizare sunt rectificate de angajator.

Din acest motiv, faptul că beneficiarul nu a efectuat personal calculul pensiei nu reprezintă, în toate situațiile, un argument suficient pentru anularea datoriei.

De exemplu, dacă decizia de pensionare stabilește un drept lunar de 2.400 de lei, iar beneficiarul primește într-o anumită lună 4.800 de lei, fără ca diferența să reprezinte restanțe sau alte drepturi justificate, plata suplimentară trebuie verificată.

O situație diferită apare atunci când decizia inițială stabilește o pensie de 2.600 de lei, iar instituția constată ulterior că propriul calcul a fost eronat și că dreptul corect era de 2.400 de lei.

Distincția dintre cele două cazuri este importantă pentru stabilirea regimului juridic al sumelor și a posibilității de scutire.

Scutirea de restituire nu înseamnă păstrarea unei pensii calculate greșit

Normele de aplicare prevăd că, în situațiile în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru scutire, drepturile de pensie pot fi revizuite, iar sumele încasate necuvenit pot fi exceptate de la restituire.

Astfel, recuperarea banilor plătiți anterior și stabilirea cuantumului corect al pensiei pentru perioada următoare reprezintă două aspecte juridice distincte.

Dacă pensionarul primește atât o decizie de revizuire, cât și una de recuperare, fiecare document trebuie examinat separat.

Beneficiarul poate contesta reducerea pensiei pentru viitor, cuantumul debitului aferent perioadei anterioare sau refuzul instituției de a aplica scutirea.

În cererea adresată instanței trebuie precizate actele contestate și motivele pentru care fiecare dintre acestea este considerat nelegal sau incorect.

Cum se verifică valoarea datoriei stabilite de Casa de Pensii

Calculul sumelor solicitate la restituire trebuie verificat pentru fiecare lună inclusă în decizia de recuperare, deoarece valoarea totală poate conține diferențe care necesită explicații suplimentare.

Spre exemplu, dacă instituția stabilește că un pensionar a primit lunar cu 200 de lei mai mult decât avea dreptul, timp de 18 luni, debitul rezultat este de 3.600 de lei.

Dacă în decizia de recuperare figurează 4.000 de lei, diferența de 400 de lei trebuie justificată prin documentele și calculele instituției.

Verificarea poate evidenția luni incluse de două ori sau perioade în care plata fusese deja corectată, dar care au fost introduse și în calculul datoriei.

Comparația trebuie realizată între sume de aceeași natură, luând în considerare eventualele rețineri și drepturile restante achitate ulterior.

Extrasele bancare permit identificarea sumelor virate efectiv în cont, însă verificarea completă poate necesita taloanele de pensie, deciziile succesive și buletinul de calcul.

De asemenea, normele permit diferențierea componentelor unui debit atunci când acesta provine din mai multe cauze. Într-o asemenea situație, o parte a datoriei poate fi supusă recuperării, în timp ce alta poate beneficia de scutire.

Prin urmare, existența unei decizii de recuperare nu înseamnă că toate sumele înscrise în document trebuie să aibă obligatoriu același tratament juridic.

Erorile de calcul identificate în documentație pot constitui motive distincte de contestare a deciziei. Pensionarul poate solicita instanței verificarea și anularea actului, integral sau parțial, dacă valoarea debitului nu este stabilită corect.

Termenul de prescripție pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit

Articolul 156 din Legea nr. 360/2023 reglementează recuperarea sumelor încasate necuvenit cu respectarea termenului general de prescripție de trei ani, calculat de la data constatării.

Legea stabilește un regim distinct pentru sumele rezultate dintr-o infracțiune săvârșită de beneficiar. În asemenea situații, recuperarea poate viza plățile efectuate începând cu prima sumă încasată necuvenit, fiind prevăzută și perceperea dobânzilor.

Pentru verificarea prescripției trebuie identificate data constatării debitului, perioada în care au fost efectuate plățile și momentul emiterii deciziei de recuperare.

Simpla împrejurare că anumite sume au fost încasate cu mai mult de trei ani în urmă nu conduce automat la anularea întregii datorii.

Regulile referitoare la stabilirea debitului și cele privind executarea acestuia trebuie analizate distinct, în funcție de situația concretă.

Pensionarii au 45 de zile pentru a contesta decizia de recuperare

Decizia prin care Casa de Pensii solicită restituirea unor sume poate fi contestată în instanță în termen de 45 de zile de la comunicare.

Pentru stabilirea corectă a termenului, beneficiarul trebuie să păstreze plicul și dovada primirii documentului. Data emiterii deciziei nu coincide obligatoriu cu data la care aceasta a fost comunicată pensionarului.

Actele care nu sunt contestate în termenul prevăzut de lege devin definitive.

Depunerea unei solicitări de explicații sau de recalculare la casa de pensii nu înlocuiește formularea contestației judiciare și nu trebuie considerată o modalitate de prelungire a termenului.

În consecință, pensionarul nu trebuie să aștepte expirarea celor 45 de zile în speranța că instituția va transmite un răspuns administrativ sau va efectua o nouă verificare în urma unei discuții verbale.

Contestația se depune la tribunalul competent în materia asigurărilor sociale, în raport cu domiciliul reclamantului.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 360/2023 privind jurisdicția asigurărilor sociale, litigiile de această natură sunt scutite de taxă judiciară de timbru.

Documentele necesare pentru contestarea sumelor solicitate de Casa de Pensii

Pregătirea unei contestații presupune identificarea documentelor pe baza cărora instituția a stabilit debitul și a înscrisurilor care pot demonstra existența unei erori sau aplicabilitatea unei scutiri legale.

Printre actele relevante se numără:

• Decizia de recuperare și toate anexele acesteia.

• Dovada comunicării deciziei.

• Deciziile de pensionare sau de revizuire emise anterior.

• Taloanele de pensie și extrasele bancare aferente perioadei verificate.

• Cererile, notificările și celelalte documente care pot combate motivul recuperării.

Cererea adresată instanței trebuie să identifice instituția emitentă, actul administrativ contestat, solicitările formulate și argumentele care le susțin.

În funcție de împrejurările dosarului, pensionarul poate solicita anularea integrală sau parțială a deciziei, precum și restituirea sumelor deja reținute în baza acesteia.

Dacă anumite documente se află exclusiv în posesia casei de pensii, reclamantul poate cere instanței să solicite depunerea lor.

Argumentele trebuie formulate precis și susținute prin dovezi. De exemplu, dacă debitul a fost stabilit deoarece instituția consideră că beneficiarul nu a comunicat modificarea veniturilor, acesta poate prezenta cererea înregistrată prin care a transmis informațiile la data respectivă.

O asemenea dovadă este mai relevantă pentru analiza instanței decât simpla afirmație că pensionarul nu este de acord cu suma solicitată.

Contestarea deciziei nu suspendă automat reținerile din pensie

Decizia de recuperare emisă de Casa de Pensii constituie titlu executoriu, iar legislația permite recuperarea sumelor prin reținere sau compensare din drepturile lunare ale beneficiarului.

Formularea unei contestații împotriva debitului nu determină, prin ea însăși, suspendarea automată a recuperării.

Dacă instituția a început deja reținerile, pensionarul trebuie să analizeze separat posibilitatea solicitării suspendării executării, prin procedura corespunzătoare situației sale.

În materia executării silite, suspendarea reprezintă o măsură distinctă, care poate fi dispusă de instanță în condițiile legii. În anumite situații, aceasta poate presupune și plata unei cauțiuni.

De asemenea, contestația împotriva deciziei prin care a fost stabilită datoria nu trebuie confundată cu procedura de contestare a actelor de executare.

Pentru formularea unei contestații, pensionarul trebuie să dispună de dovada comunicării deciziei, explicațiile privind cauza debitului, calculul sumelor și documentele care susțin motivele invocate.

Dificultatea financiară de a restitui banii și legalitatea obligației de plată reprezintă aspecte diferite. Anularea totală sau parțială a debitului depinde de temeiurile juridice aplicabile și de probele prezentate în susținerea contestației.