Top 1.000 firme cu restanțe fiscale la buget. ANAF reușește prima scădere a datoriilor fiscale după decenii

Soldul datoriilor fiscale restante în România a scăzut pentru prima dată după decenii, ajungând la 75,7 miliarde lei la finalul anului 2025. Totuși, două treimi din aceste restanțe provin de la 1.000 de firme, top restanțieri către buget, dintre care 17,2 miliarde lei sunt datorii ale companiilor de stat, indică economistul Iancu Guda.

Top 1.000 de companii restante la bugetul de stat în România. S-a înregistrat totuși o scădere a datoriilor fiscale restante

România a înregistrat pentru prima dată după mai multe decenii o scădere semnificativă a soldului datoriilor fiscale restante. La finalul anului 2025, datoriile firmelor active în România se situau la 75,7 miliarde de lei, în scădere cu circa 8 miliarde față de anul precedent, după o creștere cumulată de aproape 26 miliarde lei între 2020 și 2024, arată o analiză a economistului Iancu Guda.

Această evoluție pozitivă survine într-un context economic complicat, cu creștere economică modestă de 0,6% și inflație medie de 7,3%, dar cu rulaje comerciale ale companiilor în creștere cu 8% în 2025.

Potrivit lui Guda, creșterea veniturilor la buget s-a produs într-un ritm mai rapid decât economia, semnalând diminuarea economiei subterane. Încasările din TVA au crescut cu 16%, de la 121 miliarde lei în 2024 la 140 miliarde lei în 2025, în timp ce impozitul pe venit din salarii a urcat cu 20%, iar contribuțiile sociale cu 10%.

Impozitul pe profit a crescut cu 14%, în special ca urmare a reducerii pragului pentru microîntreprinderi, iar veniturile publice totale au ajuns la 34,7% din PIB, comparativ cu 32,7% în 2024. ANAF a colectat 511,65 miliarde lei, realizând 100,45% din programul de încasări.

Eficiența e-Factura și consolidarea fiscală

Implementarea sistemului e-Factura și analiza riscurilor de neconformare fiscală au contribuit la îmbunătățirea colectării veniturilor. Măsurile de constrângere, precum impunerea de garanții suplimentare și contracte de fidejusiune pentru acționarii majoritari ai firmelor cu datorii peste 400.000 de lei, au redus posibilitatea acumularii de debite restante.

În paralel, digitalizarea și modificările cotelor de TVA au accelerat încasările în semestrul al II-lea al anului 2025.

Analistul subliniază că efectele pozitive nu se limitează la reducerea soldului datoriilor, ci se văd și în creșterea încasărilor nete din TVA, care au însumat 116,64 miliarde lei, marcând o creștere de 12,06%.

Eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții și agroalimentar a contribuit la creșterea eficienței colectării impozitelor pe venit și a contribuțiilor sociale.

Provocările persistente în datoriile fiscale

Pe de altă parte, România încă se confruntă cu vulnerabilități structurale semnificative. Datoriile fiscale restante reprezintă circa 4% din PIB, comparativ cu media UE de 2,5%.

Supraconcentrarea restanțelor în rândul companiilor mari și al firmelor de stat reprezintă un risc major: din totalul de 75,7 miliarde lei, 47 miliarde provin doar de la top 1000 restanțieri, iar 17,2 miliarde lei (22% din total) provin de la companii de stat.

Vezi aici lista completă a celor mai mari 1.000 de datornici.

Iancu Guda consideră că reformele pentru restructurarea acestora sunt esențiale pentru reducerea riscurilor fiscale pe termen lung.

O altă problemă majoră este legată de recuperarea creanțelor. Doar 10 miliarde lei provin de la firme în funcțiune, restul fiind în faliment (38 miliarde lei) sau insolvență (27 miliarde lei).

Aceasta arată că măsurile preventive și îmbunătățirea legislației insolvenței sunt vitale pentru a crește șansele de recuperare a debitelor restante.

Sectoarele economice cu cele mai mari restanțe

Analiza sectorială evidențiază că fenomenul datoriilor restante este concentrat în câteva domenii-cheie: construcții rezidențiale, industria alimentară și produse de consum (în special tutun), transporturi (CFR, Metrorex, RATB, Tarom), comerț cu amănuntul (carburanți și traderi de energie electrică) și distribuție de fructe, legume sau cereale.

În aceste domenii, evaziunea fiscală este ridicată, în special în cazul companiilor private implicate în TVA, import și distribuție de alcool, tutun sau energie.

Iancu Guda recomandă aplicarea TVA invers și TVA split pentru reducerea fraudei, precum și stabilirea unui termen-limită de 3 ani pentru gestionarea creanțelor de către ANAF, după care ar putea fi vândute fondurilor de investiții specializate în restructurare.

Propuneri de reformă pentru companiile de stat. Recomandări pentru accelerarea reducerii restanțelor

Fondurile de investiții ar putea transforma aceste datorii în acțiuni pe 3-5 ani, numind manageri profesioniști pentru administrarea companiilor de stat cu restanțe mari.

Aceste fonduri ar asigura transparență, procese eficiente și performanță managerială, pregătind companiile pentru listarea la bursă. Scopul este de a reduce pierderile cronice și de a proteja veniturile bugetare pe termen lung.

Iancu Guda subliniază că România trebuie să accelereze ritmul de reducere a creanțelor fiscale restante pentru a se apropia de media europeană.

Pe lângă reformele în companiile de stat și măsurile de prevenire a evaziunii, este nevoie de monitorizare constantă a firmelor mari, de aplicarea riguroasă a constrângerilor pentru acționari și de continuarea digitalizării proceselor fiscale, inclusiv extinderea analizei de risc și e-Factura în toate sectoarele economice.

Perspective pentru următorii ani

Pe termen mediu, obiectivul este menținerea tendinței de creștere a încasărilor bugetare nete, reducerea economiei subterane și îmbunătățirea colectării impozitelor pe venit, profit și TVA.

Implementarea completă a recomandărilor ar putea reduce soldul datoriilor fiscale restante sub 3% din PIB în câțiva ani, aducând România mai aproape de nivelul mediu al UE și asigurând sustenabilitatea veniturilor publice.

România a făcut pași importanți în 2025 prin consolidarea fiscală, digitalizarea proceselor și măsurile de constrângere a debitorilor, însă rămâne mult de muncă pentru a preveni acumularea de datorii, pentru a crește șansele de recuperare și pentru a asigura o guvernanță eficientă în companiile de stat și în sectoarele cu risc ridicat de evaziune, consideră Iancu Guda.