Cum evităm supraîndatorarea? Regulile recomandate de economistul Iancu Guda

Românii contractează tot mai multe credite de consum, iar valoarea împrumuturilor acordate anul trecut a atins un nivel record. În acest context, economistul Iancu Guda atrage atenția că accesul mai ușor la finanțare trebuie însoțit de o administrare atentă a datoriilor și recomandă câteva reguli pentru evitarea supraîndatorării.

Creditele de consum au ajuns la 51 de miliarde de lei în 2025

Potrivit lui Iancu Guda, valoarea creditelor noi de consum a ajuns la 51 de miliarde de lei în 2025, în creștere cu aproape 4% față de anul precedent, când au fost acordate împrumuturi în valoare de 49 de miliarde de lei.

Economistul subliniază că nivelul actual este de aproximativ două ori mai mare decât cel înregistrat înainte de 2024. În perioada 2018-2023, creditele noi de consum acordate anual se situau, în medie, între 20 și 25 de miliarde de lei.

În opinia sa, această evoluție face necesară o atenție mai mare acordată modului în care sunt gestionate creditele de consum.

„Vedem aici evoluția creditelor noi de consum care au ajuns la 51 de miliarde de lei în 2025, în creștere cu aproape 4% față de anul precedent, când au fost 49 de miliarde de lei și la un nivel dublu față de ce se practica înainte, de exemplu în perioada 2018-2023. Până în 2023, o medie a creditelor de consum acordate anual se situa între 20-25 de miliarde de lei. Această creștere a dimensiunii creditelor de consum ridică cu adevărat problema preocupării în ceea ce privește bune practici pentru gestiunea acestor credite”, spune Guda.

Iancu Guda recomandă limitarea gradului de îndatorare la 35%

Economistul consideră că primul pas pentru evitarea problemelor financiare este stabilirea unui grad de îndatorare mai redus decât limita maximă permisă de Banca Națională a României.

Acesta recomandă ca aproximativ 25% din venituri să fie alocate unui credit ipotecar, cel mult 10% creditelor de consum sau pentru nevoi personale, iar 5% să rămână neutilizați, ca rezervă pentru situații neprevăzute.

Potrivit lui Iancu Guda, folosirea unui grad de îndatorare de aproximativ 35% și păstrarea unei rezerve de 5% oferă un spațiu de manevră în cazul fluctuațiilor de venituri sau al creșterii cheltuielilor.

„Încep cu gradul de îndatorare. Din start, dacă ai luat un credit foarte mare este mai greu să acționezi ulterior. De aceea, din gradul maxim de îndatorare impus de către Banca Națională sistemului financiar bancar pentru creditele contractate în RON, în moneda locală, ar fi bine să distribuim undeva la maximum 25% pentru credit ipotecar, achiziționarea unei locuințe. Apoi 10% pentru partea de credite de consum sau nevoi personale, indiferent dacă acestea sunt cu sau fără garanții. Și 5%, un buffer neutilizat pentru a ne lăsa un spațiu de manevră atunci când avem fluctuații, fie pe zona de venituri, fie pe zona de cheltuieli. Deci recomand din 40% grad de îndatorare să folosim undeva la 35% și 5% o rezervă neutilizată”, explică acesta.

Achizițiile din impuls și lipsa unui buget pot crea probleme financiare

Economistul îi sfătuiește pe cei care intenționează să contracteze un credit să analizeze dacă achiziția este cu adevărat necesară sau reprezintă doar o dorință de moment.

El recomandă evitarea cumpărăturilor făcute din impuls și întocmirea unui buget de venituri și cheltuieli, astfel încât rata lunară să nu afecteze capacitatea de economisire.

„Tot legat de bune practici este important să chestionezi dacă acea achiziție este cu adevărat necesară sau este o dorință. Să te gândești cât timp poți trăi și dacă poți trăi fără ea și eviți cheltuieli din impuls. Să ai un buget de venituri și cheltuieli. Să te încadrezi inclusiv cu un eventual credit contactat cu rata lunară, astfel încât să nu-ți afecteze capacitatea de economisire”, transmite economistul.

Testul recomandat înainte de contractarea unui credit

O altă recomandare formulată de Iancu Guda este ca viitorii debitori să își creeze obiceiul de a economisi echivalentul ratei lunare înainte de a contracta un împrumut.

În cazul unui credit de consum acordat pe o perioadă de trei până la cinci ani, economistul recomandă economisirea timp de trei până la șase luni a sumei care ar reprezenta rata lunară.

Pentru creditele ipotecare cu o durată de peste 20 de ani, acesta consideră că un test mai potrivit este economisirea aceleiași sume timp de un an, pentru ca viitorul debitor să vadă dacă își poate adapta bugetul la nivelul viitoarei obligații lunare.

Potrivit lui Iancu Guda, această perioadă de probă îi poate ajuta pe cei care intenționează să ia un credit să înțeleagă mai bine impactul pe care îl va avea rata lunară asupra bugetului personal și să decidă dacă împrumutul este sustenabil pe termen lung.

„O bună practică, de asemenea, este să îți formezi obiceiul de a economisi și de a plăti rata lunară la credit, economisind înainte o perioadă de timp, echivalentul acelei rate. Adică să vezi cum este să trăiești, fără să ai la dispoziție acei bani lună de lună.

Dacă vorbim de un credit de consum sau nevoi personale contractat pe o perioadă de 3-5 ani, este recomandat să economisești timp de 3-6 luni rata lunară aferentă acelui credit. Dacă vorbim de un credit ipotecar de peste 20 de ani, să economisești un an suma respectivă și să vezi cum este să nu dispui de banii respectivi și să te pui în situația de a contracta acel credit înainte de a avea scadența lunară și rata obligatorie de plătit”, mai spune economistul Iancu Guda.