Nicușor Dan avertizează că dezinformarea a devenit un risc major pentru România: „Atacă democrația însăși”

Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, în cadrul evenimentului „Raportul național privind dezinformarea din rețelele sociale din România”, că fenomenul dezinformării reprezintă una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă în prezent societatea românească. Șeful statului a afirmat că răspândirea informațiilor false afectează nu doar politica și democrația, ci și economia, sănătatea publică și încrederea dintre cetățeni, avertizând că statul trebuie să își schimbe modul de comunicare și să devină mult mai prezent în mediul online.

Nicușor Dan: dezinformarea nu mai este o problemă izolată

Președintele României a declarat că dezinformarea nu mai poate fi privită ca o serie de incidente sporadice sau ca o problemă limitată la mediul politic.

Potrivit acestuia, fenomenul a devenit unul coordonat, organizat și susținut de tehnologie, ceea ce îl transformă într-o amenințare directă pentru funcționarea normală a societății.

Nicușor Dan a subliniat că lupta împotriva informațiilor false trebuie să implice instituțiile statului, societatea civilă și mediul privat.

„E important ca în acest demers să avem împreună instituțiile statului, societatea civilă, mediul privat și testul pentru noi este să vedem dacă vom reuși în timp să coalizăm aceste energii.

Dezinformarea nu e doar o chestiune de democrație, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate. Există o corelație între încrederea din interiorul unei societăți și prosperitatea acelei societăți.

Dezinformarea acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăți. Dezinformarea de azi nu mai este o succesiune de operații ad-hoc, este coordonată, este pe multiple planuri și se bazează pe tehnologie. Răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat”, a declarat șeful statului.

Președintele spune că dezinformarea afectează inclusiv economia și sănătatea publică

Nicușor Dan a atras atenția că efectele dezinformării se resimt în numeroase domenii, nu doar în spațiul politic.

Acesta a afirmat că răspândirea informațiilor false produce efecte concrete asupra sănătății publice, economiei și chiar asupra siguranței victimelor violenței domestice.

Președintele a dat exemplul femeilor care refuză sistemele electronice de protecție din cauza zvonurilor și informațiilor false apărute în spațiul public.

„Nu e vorba doar de politică, avem dezinformare în zona medicală și asta costă, resurse și chiar vieți, avem dezinformare în zona economică. Avem dezinformare în zona siguranței femeilor victime ale abuzului și unele dintre ele refuză să poarte brățara electronică din cauza diferitelor speculații care au ajuns la ele”, a afirmat Nicușor Dan.

Declarațiile vin într-un context în care autoritățile europene și cele române avertizează tot mai des asupra impactului campaniilor de manipulare și al conținutului fals distribuit pe platformele sociale.

Nicușor Dan: „Dezinformarea este să pervertești acest mecanism”

Președintele a vorbit și despre modul în care dezinformarea afectează funcționarea democrației.

Acesta a explicat că democrația funcționează prin schimbul legitim de idei și opinii între cetățeni, iar introducerea deliberată a informațiilor false afectează direct acest mecanism.

„Avem o discuție foarte vie despre cum facem să protejăm spațiul informațional fără ca în același timp să limităm libertatea de exprimare. Tot timpul trebuie să avem această linie în cap. De fapt ce este dezinformarea în raport cu democrația? Ce e democrația? Foarte pe scurt democrația înseamnă niște oameni care încearcă să se influențeze în mod legitim unii pe alții ca împreună să ia deciziile cele mai bune.

Dezinformarea este să pervertești acest mecanism. Să introduci niște elementel factual false pe care promovându-le să le faci adevărate, în felul ăsta ataci democrația însăși. Trebuie să ne uităm la acele mecansime care prevetesc o ierarhie de valori legitime pe care societatea o produce pentru ea însăsși fără să ne atingem de posibilitatea cetățeanului de exprima orice opinie dorește”, a transmis președintele.

Șeful statului a insistat că autoritățile trebuie să găsească un echilibru între combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare.

Critici privind comunicarea instituțiilor și prezența redusă în online

Nicușor Dan a criticat și modul în care instituțiile și politicienii comunică în prezent cu populația.

Potrivit acestuia, multe dintre dezbaterile importante pentru cetățeni se mută în mediul online, în timp ce clasa politică rămâne concentrată pe aparițiile televizate.

Președintele a spus că instituțiile trebuie să comunice mai direct, mai clar și mai apropiat de limbajul publicului.

„Statul trebuie să comunice coerent și stratetic, dacă se poate uman și nu propagandistic, cum din păcate politicianul încurajat de consultanți o face adesea, și apoi când comunică trebuie să se ducă acolo unde e publicul.

Vedem că noi toți politicienii suntem prin talk-show-uri ne certăm unii cu alții și pe Tik Tok sunt alții. Una dezbatem noi la televizor, alta dezbat oamenii pe Tik Tok. Uneori jurnaliștilor li se pare cumva ridicol să pună politicianului o întrebare de care 30% dintre oameni sunt convinși că e o realitate pe rețelele sociale. Instituțiile trebuie să comunice obiectiv și să se ducă unde publicul este”, a declarat Nicușor Dan.

Declarațiile președintelui vin în contextul în care rețelele sociale au devenit principala sursă de informare pentru o parte importantă a populației, în special pentru tineri.

Educația media și digitală, considerată o problemă de securitate națională

Președintele României a afirmat că educația media și alfabetizarea digitală trebuie tratate ca priorități strategice pentru statul român.

Acesta consideră că populația trebuie să fie pregătită să identifice informațiile false și manipulările online, mai ales în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.

„E nevoie evident de cooperare între instituții, să înțelegem ce au făcut alții bine. Trebuie să ne concentrăm pe factorul educațional în zona de educație media și digitală, este chestiune chiar de securitate națională.

Comunicăm strategic, dar oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura. Asta înseamnă că trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile publice”, a conchis Nicușor Dan.

Fenomenul dezinformării, tot mai prezent în Europa

Tema combaterii dezinformării a devenit una dintre prioritățile Uniunii Europene în ultimii ani, în special după valurile de manipulare online legate de pandemie, războiul din Ucraina și campaniile electorale din statele europene.

Mai multe instituții europene au avertizat asupra utilizării platformelor sociale pentru propagandă, manipulare și influențarea opiniei publice.

În România, autoritățile discută tot mai des despre necesitatea unor mecanisme mai eficiente de monitorizare și combatere a dezinformării, fără afectarea libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale.