Moțiunea de cenzură poate împinge România într-o criză tip Grecia 2015. Adrian Negrescu: Fără fondurile UE, ne-am afunda într-o recesiune profundă

Analistii Adrian Negrescu și Cristian Păun avertizează că incertitudinea politică generată de moțiunea de cenzură afectează economia deoarece lipsesc soluțiile concrete, iar deciziile întârziate amplifică riscurile privind datoria, dobânzile, cursul valutar și stabilitatea financiară generală.

Moțiunea de cenzură nu oferă alternative economice concrete și riscă să împingă România într-o criză similară cu Grecia 2015

Analistul financiar Adrian Negrescu crede că ar fi fost normal ca moțiunea de cenzură să fie însoțită de o alternativă clară la politicile promovate de Ilie Bolojan, respectiv un plan de guvernare capabil să ofere soluții la probleme precum scăderea economică și sărăcirea populației.

Negrescu a afirmat că, în afara discursurilor critice la adresa lui Bolojan, nu au fost prezentate măsuri concrete, iar publicul nu cunoaște intențiile politicienilor în domenii esențiale precum politica fiscală, reforma salarizării sau reducerea cheltuielilor publice. Deși a precizat că nu a fost un susținător al lui Bolojan și că l-a criticat pentru creșterea taxelor și lipsa unor alternative, analistul a recunoscut că acesta avea un spațiu limitat de manevră și că ar fi trebuit să propună un calendar clar de reforme.

Potrivit lui Negrescu, lipsa acestor măsuri a contribuit la actuala criză politică, care riscă să împingă România într-o situație similară cu cea a Greciei din 2015, când partidul Syriza a câștigat alegerile pe baza unor promisiuni nerealiste. El a explicat că deciziile luate atunci au dus la consecințe economice severe, inclusiv măsuri de austeritate mai dure și scăderi semnificative ale veniturilor populației.

Analistul financiar a avertizat pe contul său de Facebook că un scenariu similar ar putea afecta și economia României, mai ales în absența fondurilor europene, care sunt esențiale pentru evitarea unei recesiuni profunde. În opinia sa, promisiunile electorale privind reducerea taxelor și creșterea salariilor nu au acoperire reală, iar piețele financiare urmăresc strict indicatori precum deficitul și datoria publică.

Potrivit lui, actualul scandal politic apare într-un moment nefavorabil, când existau semnale pozitive privind deficitul bugetar. El a subliniat că, în lipsa unor măsuri coerente, România va continua să fie penalizată prin costuri ridicate de finanțare și dobânzi mari.

Acesta a susținut că soluția constă într-un efort susținut de reducere treptată a deficitului, control al cheltuielilor și atragere a fondurilor europene. El a afirmat că, dacă ar fi în locul lui Nicușor Dan, nu ar accepta formarea unui guvern fără un plan clar de reforme și termene precise, insistând asupra necesității unei coaliții capabile să ia decizii rapide și eficiente.

„Ce facem după moțiunea de cenzură? O întrebare la care, din păcate, nu avem niciun răspuns concret.

Am spus ieri, în mai multe intervenții televizate, că era normal ca moțiunea să fie însoțită de o alternativă decizională la politicile lui Ilie Bolojan, un nou plan de guvernare care să ne oferă garanția că există soluții la problemele reclamate (scăderea economică, sărăcirea populației etc.)

În afara discursurilor anti Bolojan, nu am văzut nimic concret, nu știm ce planuri au politicienii din pdv fiscal, ce vor face cu reforma salarizării, cu măsurile de tăiere a cheltuielilor publice etc.
N-am fost niciodată un fan Bolojan, l-am criticat în repetate rânduri pentru creșterea bruscă a taxelor, pentru faptul că n-a căutat alternative, că n-a tăiat mai întâi din cheltuielile statului.

Da, e adevărat, spațiul său de manevră era limitat, trebuia să aducă rapid bani la buget însă ar fi trebuit să vină cu un calendar concret de măsuri de reforme pe care societatea, economia să îl înțeleagă, să și-l asume ca parte a efortului de însănătoșire bugetară.

Nu a făcut asta și s-a ales cu acest tip de opoziție, de criză politică care acum riscă să ne ducă spre mai rău, spre o guvernare de tip Syriza.
Hai să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în Grecia în 2015.

Partidul Syriza a câștigat atunci alegerile din Grecia bazându-se pe promisiuni fantasmagorice, deși țara era îngropată efectiv în datorii. A urmat un referendum în care 61% din populație a fost sfătuită să respingă condițiile impuse de creditorii internaționali. Rezultatul a fost devastator pe termen lung.
Lunile pierdute în negocieri populiste s-au răzbunat crunt. Guvernul elen a fost silit într-un final să accepte un program de austeritate mult mai dur decât cel respins inițial. Au urmat scăderi dramatice de venituri și creșteri masive de impozite.

Efectele se simt și în prezent. Grecia înregistrează astăzi un PIB pe locuitor mai mic decât în urmă cu 20 de ani. Acest lucru demonstrează fără echivoc că prețul populismului este uriaș, iar nota de plată cade mereu pe umerii cetățenilor.
Același pericol planează și asupra economiei românești. Fără fondurile venite de la Uniunea Europeană, România s-ar afunda într-o recesiune profundă.

Un lucru este evident – Promisiunile electorale generoase, sugerate de moțiunea de cenzură (reducerea taxelor, creșterea salariilor etc.) nu au acoperire.
Fondurile „gratis” vor dispărea în curând. Creditele se vor scumpi și vor seca, iar puținele împrumuturi atrase de la investitori vor veni cu dobânzi uriașe. Grecii au refuzat tăierile chirurgicale, așa că au venit creditorii și i-au obligat să taie cu securea, fără să mai țină cont de perspectivele de creștere pe termen lung. Exact asta ne așteaptă și pe noi.

Piețele financiare nu ascultă declarațiile politicienilor, ci urmăresc strict traiectoria acestor două coordonate: deficitul și datoria.
Scandalul politic vine, astfel, în cel mai prost moment. Acela în care aveam toate șansele să depășim percepțiile negative ale pieței, dovadă rezultatul pozitiv privind deficitul bugetar din primul trimestru.
Asta se întâmplă când nu ții cont decât de interesul pur electoral și nu ai o privire de ansamblu.

Un lucru este sigur. Atât timp cât dezechilibrele rămân ridicate, România va fi taxată sever. Vom plăti o primă de risc uriașă și dobânzi pe măsură doar pentru a menține statul funcțional.
Cheia ieșirii din acest impas nu stă într-o singură măsură minune, ci într-un efort de anduranță în care reducerea treptată a deficitului, controlul cheltuielilor recurente, protejarea investițiilor și absorbția fondurilor europene trebuie să se afle în prim-plan.

E nevoie de calm, cum spunea președintele, dar și de fapte. Dacă aș fi în locul lui Nicușor Dan n-aș accepta nicio formulă guvernamentală care să vină fără un plan concret de acțiune, cu termene clare, privind reformele. Altfel spus, o coaliție majoritară care nu să mai bâlbâie reformele, care să nu mai stea luni de zile în discuții și negocieri până să ia o decizie”, a scris Negrescu.

Deprecierea leului și creșterea dobânzilor majorează costul datoriei externe de 200 de miliarde de euro și accelerează scumpirile în economie

Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat, la rândul său, că economia României se confruntă deja cu efecte negative precum deprecierea monedei naționale, creșterea dobânzilor, scumpirea prețurilor, majorarea șomajului și reducerea oportunităților de angajare, chiar înainte de adoptarea unei eventuale moțiuni de cenzură.

Acesta a scris pe contul său de Facebook că situația economică se deteriorează rapid și a criticat dur clasa politică pentru lipsa de responsabilitate, susținând că acțiunile recente riscă să anuleze progresele realizate până acum fără a exista soluții concrete pentru stabilizarea situației. În opinia sa, întârzierea măsurilor necesare face ca revenirea la echilibrul inițial și continuarea reformelor fiscale să devină din ce în ce mai dificilă.

Păun a subliniat că România are o datorie externă semnificativă, estimată la aproximativ 200 de miliarde de euro, incluzând atât datoria publică, cât și cea privată, majoritatea denominată în valută. El a explicat că această datorie implică rate sensibile la fluctuațiile cursului valutar și la dobânzi variabile, costuri care se reflectă direct în prețurile bunurilor și serviciilor din economie.

Profesorul a atras atenția că o depreciere a leului, chiar și moderată, ar crește considerabil povara datoriei externe, în timp ce majorarea dobânzilor amplifică suplimentar aceste costuri, efectele fiind resimțite în lanț la nivelul economiei. Cristian Păun a criticat dur lipsa de conștientizare a impactului acestei crize și a susținut că responsabilitatea pentru situația actuală aparține unor decizii politice pe care le consideră iresponsabile, avertizând asupra consecințelor pe termen lung asupra economiei și populației.

„Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține.
Se întâmplă deja!

Și nu am avut încă moțiunea…

E ușor să dai foc unei țări, să anulezi tot ce s-a făcut până acum. Fără să ai soluții, fără să vrei să participi la stingerea incendiului. Din păcate, focul deja arde tot mai puternic. Cu fiecare clipă care trece în van, revenirea la situația inițială și reluarea eforturilor de corectare a finanțelor publice devine imposibilă.
România are astăzi o datorie publică externă de vreo 90 de miliarde de euro și una privată cam tot de atât. Vreo 200 de miliarde de euro, doar cea externă, în valută. Datorie, nu vorbim și de investiții străine. Pentru datoria asta există rate în valută, multe cu dobândă variabilă. Ratele astea sunt în costurile și prețurile multor lucruri care se produc pe aici astăzi.

Deprecierea leului, chiar și cu 10% (0,5 bani/leu), scumpește enorm costul acestei datorii externe. Care se adaugă costului prin dobânzi care crește și el zilele acestea. Adică, în final, prețurilor celor produse pe aici.

Cât de inconștient și de iresponsabil să fii să faci ceea ce faci și apoi să ai tupeul să afirmi că această criză nu afectează pe nimeni?
Ne merităm soarta… Pe care am abandonat-o mult prea ușor în mâna unor aventurieri, a unor amatori, a unor rău intenționați. Puși pe rele”, a scris Cristian Păun.