Incertitudini pentru economia României. Avertismentul lui Cristian Păun: Riscul cel mai mare în această perioadă este legat de cursul de schimb
SURSA FOTO: Facebook, Cristian Păun - Cristian Păun
Incertitudini pentru economia României. Economistul Cristian Păun avertizează că principalul risc macroeconomic pentru România în perioada actuală este evoluția cursului de schimb, influențată direct de dezechilibrele fundamentale dintre economia națională și zona euro. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, acesta susține că factori precum inflația, balanța comercială, dobânzile reale, masa monetară și viteza de circulație a banilor determină în mod direct valoarea monedei naționale, iar deteriorarea acestora poate genera presiuni semnificative de depreciere a leului.
Incertitudini pentru economia României
Incertitudini pentru economia României. Într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, economistul Cristian Păun a atras atenția asupra faptului că unul dintre principalele riscuri economice ale perioadei actuale îl reprezintă evoluția cursului de schimb. În analiza sa, acesta susține că valoarea monedei naționale este determinată de un set de variabile macroeconomice fundamentale, iar dezechilibrele dintre acestea pot genera presiuni semnificative de depreciere.
Indicatorii macroeconomici care influențează moneda
Potrivit lui Cristian Păun, cursul de schimb trebuie analizat în termeni relativi, prin comparație cu zona euro, având în vedere următorii factori economici:
- balanța comercială (diferența dintre importuri și exporturi)
- rata inflației
- nivelul dobânzilor reale
- dinamica masei monetare
- viteza de circulație a banilor
- ritmul creșterii economice
Aceste variabile reflectă, în opinia sa, fundamentul real al valorii unei monede și sunt esențiale în determinarea stabilității cursului valutar.
”Când vorbim de cursul de schimb, aceste variabile macroeconomice sunt analizate în termeni relativi. Adică, inflația din România vs. inflația din Zona Euro (paritatea puterilor de cumpărare). La fel pentru toate celelalte”, spune acesta.
Condiții care pot duce la deprecierea leului
Cristian Păun explică faptul că apariția unor dezechilibre între România și zona euro poate duce la deprecierea monedei naționale. Printre situațiile identificate se numără:
- deteriorarea mai accentuată a balanței comerciale față de zona euro
- inflație mai ridicată în România
- dobânzi reale mai scăzute comparativ cu economiile de referință
- creșterea mai rapidă a masei monetare
- scăderea vitezei de rotație a banilor
Aceste condiții, cumulate, indică o pierdere de competitivitate economică și pot exercita presiune asupra cursului de schimb.
În analiza sa, Cristian Păun subliniază că, în multe economii, inclusiv în România, cursul de schimb nu funcționează ca un preț complet liber. Banca centrală poate interveni prin diverse mecanisme, precum rezervele valutare sau politicile monetare, pentru a stabiliza moneda.
Totuși, economistul avertizează că o decuplare prea mare a cursului de la fundamentele economice poate duce la distorsiuni, inclusiv la supraevaluarea sau subevaluarea monedei naționale.

Factorii care au susținut stabilitatea cursului în ultimii ani
Cristian Păun arată că stabilitatea relativă a cursului valutar din ultimii ani a fost susținută de intrări consistente de valută, provenite din:
- remitențe
- fonduri europene
- investiții străine directe
- finanțarea externă a datoriei publice
Aceste fluxuri au contribuit la echilibrarea cererii și ofertei de valută, oferind o stabilitate care, în opinia sa, poate fi parțial artificială.
”Cursul de schimb astăzi, în multe țări cu probleme (inclusiv România), nu este un preț de piață. Liber. Doar câteva au flotare liberă după ce am renunțat la aur ca etalon monetar. Pentru multe țări, cursul de schimb rămâne administrat de banca centrală prin diferite forme de regimuri valutare (bandă de variație, ancoră monetară, consiliu monetar etc.). Riscul este ca, administrându-l deconectat de la variabiele macroeconomice fundamentale, să supra-evaluezi sau să sub-evaluezi moneda, cu consecințele de rigoare. De exemplu, o supra-evaluare a leului (evidentă dacă ne uităm pe variabilele fundamentale) duce la și mai mult deficit comercial (importuri mai ieftine, exporturi mai scumpe).
Cursul de schimb în ultimii ani a fost relativ stabil pentru că intrările de valută au fost mai mari sau la nivelul ieșirilor de valută. La asta au contribuit cu precădere remitențele, fondurile europene și investițiile străine atrase. Să nu uităm, de exemplu, că datoria publică se (re)finanțează jumătate din surse externe, în valută, alimentând o stabilitate aparentă și iluzorie a cursului de schimb”, continuă economistul.
| Scenariu de risc | Posibil efect economic |
|---|---|
| Pierderea accesului la fonduri europene importante | Reducerea intrărilor de valută și slăbirea finanțării investițiilor publice |
| Retrogradarea României la categoria „junk” | Creșterea costurilor de finanțare și pierderea încrederii investitorilor |
| Retragerea capitalului străin | Ieșiri masive de valută și presiune pe cursul de schimb |
| Reducerea finanțării externe | Limitarea accesului la lichiditate în valută și creșterea vulnerabilității fiscale |
| Presiuni asupra rezervelor valutare | Scăderea capacității de intervenție a băncii centrale în stabilizarea cursului |
Conform analizei lui Cristian Păun, un scenariu negativ combinat ar putea duce la o depreciere semnificativă a monedei naționale. Dezechilibrele structurale și reducerea fluxurilor de capital ar amplifica presiunile asupra cursului valutar.
În viziunea economistului Cristian Păun, cursul de schimb reprezintă o oglindă a performanței economice generale. Stabilitatea acestuia depinde de echilibrele macroeconomice interne și de încrederea investitorilor în economie.
În lipsa unor politici coerente și a unei consolidări a fundamentelor economice, moneda națională poate deveni vulnerabilă la șocuri interne și externe.
”Dacă toate acestea se întâmplă, și este foarte probabil să se întâmple, cursul va ajunge lejer la 6-7 lei / EUR. Pentru că el acum este supra-evaluat față de ce vedem pe parte de variabile fundamentale și pentru că o contracție consistentă a ofertei de valută devine tot mai probabilă și tot mai inevitabilă.
Să nu ziceți că nu v-am spus!
Atâta timp cât politicienii nu mai pariază pe România, nu mai pariați nici dumneavoastră pe leu. Nu vă recomand!”, spune Cristian Păun pe pagina sa de Facebook.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




