Românii au dat deja de ce este mai greu. Verdictul prof. Bogdan Glăvan: Nu vine nici o criză mai mare decât cea de acum

Profesorul universitar Bogdan Glăvan oferă o perspectivă tranșantă asupra viitorului economic al României, subliniind rolul critic al fondurilor europene în prevenirea unei crize majore. În timp ce PNRR acționează ca o plasă de siguranță macroeconomică, expertul avertizează asupra „feudalizării” economiei și a barierelor structurale care blochează forța de muncă tânără.

Analiza economică a profesorului Bogdan Glăvan: „Nu vine nici o criză mai mare decât cea de acum”

În două postări de pe pagina sa de socializare, profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan a oferit o radiografie complexă a situației financiare și sociale a României.

Analizele sale abordează atât perspectivele macroeconomice pe termen scurt, cât și problemele structurale profunde care mențin un decalaj uriaș între mediul urban și cel rural, precum și între diverse categorii de vârstă.

În prima parte a analizei sale, Bogdan Glăvan demontează temerile legate de iminența unei crize economice majore în România. Acesta susține că nu se întrevede o criză mai severă decât cea actuală, argumentând că stabilitatea este garantată, în mare măsură, de angajamentul tuturor partidelor politice de a respecta Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit profesorului, aceste „perfuzii” cu fonduri europene reprezintă o plasă de siguranță vitală, care împiedică un colaps economic atâta timp cât fluxurile financiare de la Bruxelles rămân asigurate.

În ceea ce privește stabilitatea cursului valutar și a dobânzilor, economistul a explicat că momentele de volatilitate extremă au trecut.

Bogdan Glăvan a amintit că exploziile de curs și dobânzi au avut loc în iarna precedentă, perioadă pe care o asociază cu o gestionare politică deficitară. În prezent, Glăvan consideră că puterea se află sub controlul unor factori de decizie filo-europeni, ceea ce elimină riscul unor derapaje financiare imediate.

Absența reformelor rămâne o problemă foarte mare: Dacă nu vom vorbi despre reforme, sigur nu se vor întâmpla

Cu toate acestea, profesorul avertizează pe Facebook că absența reformelor rămâne o problemă majoră. El a subliniat incertitudinea legată de viitoarea bază parlamentară și componența viitoarelor guverne, factori care pot bloca progresul instituțional.

Bogdan Glăvan a oferit exemplul Bulgariei, unde, în ciuda unei instabilități guvernamentale cronice, cu opt rânduri de alegeri în cinci ani, țara a reușit să intre în zona euro și să mențină dobânzi și o inflație mai mici decât ale României. Concluzia sa este că instituțiile solide și deciziile luate corect în trecut pot proteja o țară chiar și în perioade de haos politic.

Miza fundamentală pentru viitor, în viziunea lui Bogdan Glăvan, este reforma instituțională care să transfere puterea de la politicieni către cetățeni. El pledează pentru măsuri concrete, precum alegerile în două tururi, reducerea numărului de parlamentari și a subvențiilor pentru partide.

De asemenea, profesorul consideră esențială întărirea proprietății private, competiția reală în sistemele de educație și sănătate, astfel încât cetățeanul să nu mai fie „sclav” în instituțiile publice, ci un beneficiar cu drept de alegere, alături de o debirocratizare drastică a mediului de afaceri.

„Nu m-a întrebat nimeni dacă vine criza în România, așa că mă grăbesc să vă spun:

Nu vine nici o criză mai mare decât cea de acum.

De ce?

Fiindcă toate partidele s-au angajat să respecte PNRR, deci perfuziile cu bani europeni ne sunt asigurate. Nu avem cum să dăm ortu’ popii cât timp suntem pe perfuzii.

Dar nu explodează cursul și dobânzile?

Nu. Cursul și dobânzile au explodat iarna trecută, când PUTEREA ERA SĂ ÎNCAPĂ PE MÂNA UNUI TROGLODIT.

În prezent PUTEREA SE AFLĂ SUB CONTROLUL UNOR FILO-EUROPENI.

Prin urmare nu are ce să explodeze.

Totuși, nu e nasol?

Păi, nasol este că nu s-au făcut reforme și nu știm dacă se vor face. Fiindcă nu știm ce bază parlamentară va avea guvernul în viitor; sau cine va popula un guvern viitor.

Uitați, în Bulgaria au avut 8 rânduri de alegeri în 5 ani, fantastică instabilitate guvernamentală, însă chiar și așa Bulgaria a intrat în zona euro. În Bulgaria dobânzile au fost mereu mai mici decât în România, deoarece inflația a fost mai mică. În Bulgaria cursul de schimb a fost tot timpul stabil, pentru că așa au decis niște reformiști cu mult timp în urmă. Deci, o țară cu instituții superioare poate să stea mai bine decât o țară cu instituții proaste, chiar dacă are instabilitate guvernamentală.

Miza, în opinia mea, este tocmai reforma instituțională. Schimbările majore în educație, sănătate, pensii, economie, politică.

MAI MULTĂ PUTERE PENTRU CETĂȚENI, MAI PUȚINĂ PUTERE PENTRU POLITICIENI – ăsta ar trebui să fie rezultatul reformelor.

– mai multă democrație, alegeri în două tururi, 300 de parlamentari, reducerea drastică a subvențiilor pentru partide;

– mai multă proprietate privată, să fie românii stăpâni pe companiile de stat, nu nomenclatura comunistă;

– competiție în educație și sănătate, să poți alege serviciul dorit, să stea educația și sănătatea la cheremul cetățeanului, nu cetățeanul să fie sclav pe plantația școlilor și a spitalelor;

– libertate de inițiativă, să nu aștepți după 7 aprobări și 10 acte și să plătești o căruță de biruri care să deschizi o afacere.

Etc.

Nu știu dacă le vom vedea în practică, dar dacă nu vom vorbi despre ele, sigur nu se vor întâmpla”, a scris Bogdan Glăvan pe pagina sa de Facebook pe 22 aprilie.

Disparitățile pieței muncii și economia „anchilozată”. Inclusiv rata șomajului ne indică existența a două Românii

Cea de-a doua parte a analizei profesorului Bogdan Glăvan se concentrează pe o realitate socială alarmantă: existența a „două Românii”, evidențiată prin ratele șomajului.

Economistul a prezentat cifre îngrijorătoare, menționând că în grupa de vârstă 15-24 de ani, șomajul atinge 20% în mediul urban și un cutremurător 30% în mediul rural. Nici segmentul 25-34 de ani nu stă mult mai bine, cu o rată de 11% în rural, comparativ cu 4% în urban.

Bogdan Glăvan explicat că aceste decalaje enorme nu sunt doar rezultatul evoluției firești a societății, ci indică o lipsă gravă de fluiditate economică. Resursele nu migrează eficient dinspre sectoarele în scădere către cele în dezvoltare, existând bariere majore în calea mobilității forței de muncă.

Profesorul a făcut o paralelă între criza demografică și dimensiunea statului, argumentând că dispariția unei treimi din forța de muncă în ultimele decenii face imposibilă menținerea unui aparat de stat, inclusiv a sistemului de pensii, la dimensiunile din trecut, deoarece nu mai are cine să îl susțină sau pe cine să servească.

Mai mult, economistul descrie economia națională ca fiind una „anchilozată” și „feudalizată”, în ciuda știrilor zilnice despre mari investiții.

În viziunea sa, sistemul este împărțit între un grup restrâns de privilegiați, care au acces facil la credite și la banul public, și restul cetățenilor care rămân în afara acestor circuite financiare.

Bogdan Glăvan a subliniat că gradul de intermediere financiară în România este extrem de scăzut, ceea ce limitează oportunitățile pentru marea masă a populației.

În final, profesorul atrage atenția asupra contrastului dintre cei care fac afaceri cu statul și își monetizează rapid influența și restul tinerilor care rămân doar spectatori pe platformele sociale.

„Două Românii, după cum se vede din rata șomajului:

– grupa 15-24 ani: 20% în urban și 30% în rural. Enorm.

– grupa 25-34 ani: 4% în urban, 11% în rural. Foarte mult.

– grupa 35-44 ani: 2% în urban, 8% în rural: Mult.

Acest decalaj arată nu doar transformările inerente evoluției societății (viața nu stă pe loc), ci și faptul că nu avem o fluiditate economică, nu „curg” resursele dinspre activitățile care se închid către activitățile care pornesc. Altfel spus, există bariere, pe piața muncii, în particular, în economie în general.

Aș face o paralelă cu „subfinanțarea” statului.

În momentul în care îți dispare o treime din forța de muncă, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii, atunci nu mai poți ține statul la dimensiunea anterioară. Nu mai poți, pentru că nu mai are pe cine servi și, mai ales, nu mai are cine să-l susțină. Și când vorbesc de stat nu mă refer doar la administrație, ci și la sistemul de pensii ș.a.m.d.

La fel, dacă ai un  șomaj atât de diferit, înseamnă că sunt prea multe opreliști și piedici în economie, indiferent că ți se pare ție sau nu.

Economia este anchilozată, chit că citim zilnic despre cutare mega-investiții sau „lovituri”. Economia este feudalizată: unii care sunt abonați la credit (gradul de intermediere financiară este foarte mic în România) și la banul public își extind activitatea, alții fluieră a pagubă. Unii fac proiecte cu statul și le vând pe OLX, alții rămân să privească pe Tiktok”, este o altă postare a lui Bogdan Glăvan, publicată joi, 23 aprilie.

Diagnosticul economic al României, pus de Bogdan Glăvan

Categorie Analizată	Starea Actuală / Diagnostic	Argumente și Cifre Cheie	Soluție / Direcție de Reformă
Stabilitate Macro	Protejată prin „perfuzii”	Respectarea PNRR garantează fluxul de capital european.	Respectarea strictă a angajamentelor europene.
Piața Valutară	Stabilă, sub control	Cursul și dobânziile au trecut de vârful instabilității din iarna trecută.	Menținerea controlului de către decidenți filo-europeni.
Piața Muncii (Tineri)	Dezechilibru major (2 Românii)	Șomaj 15-24 ani: 20% în urban vs. 30% în rural.	Eliminarea barierelor și fluidizarea resurselor economice.
Structura Statului	Supradimensionată față de resurse	Reducerea forței de muncă cu 1/3 face statul greu de susținut.	Ajustarea aparatului administrativ și a sistemului de pensii.
Instituții & Politic	Anchilozate și feudalizate	Accesul la credit și bani publici este limitat la o „nomenclatură”.	Alegeri în 2 tururi, 300 parlamentari, privatizarea companiilor de stat.
Servicii Publice	Monopol de stat	Cetățeanul este adesea „sclav” pe plantația școlilor și spitalelor.	Competiție reală în educație și sănătate; libertate de alegere.