Vârsta de pensionare în România. Bolojan nu renunță la creștere: Trebuie să luăm măsuri care nu sună bine

Ilie Bolojan a explicat, în cadrul podcastului „The News Man”, moderat de Radu Andrei Tudor, efectele directe ale unei moțiuni de cenzură asupra economiei și administrației din România. Declarațiile au fost făcute în contextul tensiunilor politice recente și al discuțiilor privind schimbarea guvernului. Oficialul a detaliat impactul asupra proiectelor publice, costurilor de finanțare și absorbției fondurilor europene.

Ilie Bolojan explică impactul direct al instabilității politice asupra administrației publice

Ilie Bolojan susține că instabilitatea generată de o moțiune de cenzură afectează funcționarea aparatului administrativ și ritmul proiectelor publice. În opinia sa, lipsa predictibilității determină o încetinire a activității instituțiilor și reduce eficiența implementării investițiilor.

În cadrul podcastului, acesta a explicat mecanismele prin care incertitudinea politică influențează comportamentul angajaților din sectorul public și implicit rezultatele administrative:

„În primul rând, orice fel de turbulență politică ne afectează pe câteva componente, aparatele noastre guvernamentale nu sunt o mașinărie.

Ele lucrează în general sub impulsuri. Deci trebuie să pui o presiune că ne place, că nu ne place pe aparatul public. Altfel, neavând niciun fel de indicatori, oamenii stau liniștiți. Deci, de 3-4 luni de zile, de când PSD anunță că va dărâma guvernul, că va schimba premierul și așa mai departe, gândiți-vă că semnalele care se dau în aparat sunt de instabilitate și oamenii nu se mai gândesc la proiecte, nu se gândesc că dacă nu-și ating țintele cineva îi va sancționa ci se gândesc cum să evite acroșaje, se gândesc cine va veni pe post dacă postul meu este afectat.

Deci o încetinire a mașinăriei administrative care ne costă pentru că înseamnă că nu avem cinci pasaje terminate luna viitoare, avem doar trei. Restul se mai amână cu o jumătate de lună sau spitale sau școli și așa mai departe”, a declarat Ilie Bolojan.

Oficialul a indicat că aceste blocaje se traduc direct în întârzieri ale infrastructurii și serviciilor publice, cu efecte concrete asupra cetățenilor.

Bolojan: Costurile financiare cresc, dobânzi mai mari și scăderea încrederii investitorilor

Ilie Bolojan atrage atenția că instabilitatea politică determină reacții rapide din partea piețelor financiare și a investitorilor, ceea ce duce la creșterea costurilor de finanțare pentru stat.

Acesta a explicat legătura directă dintre percepția externă și nivelul dobânzilor, subliniind că efectele sunt deja vizibile:

„Al doilea efect este cel legat de costul dobânzilor. Orice fel de instabilitate politică are un efect imediat în percepția pe care țara respectivă o are în ochii investitorilor. Asta înseamnă că în condițiile în care o țară este percepută ca turbulentă, că politicile guvernamentale nu sunt predictibile, în care se aruncă pe piață tot felul de lucruri fantasmagorice, investitorii sau investesc mai puțin în țara respectivă, sub formă de credite, de bonduri care le cumpără, sub formă de fabrici și așa mai departe, sau își iau niște marje de siguranță, adică cresc dobânzile.

Și asta e un efect care este imediat, s-a văzut deja în aceste zile și el va rămâne până se clarifică cine vine în guvernare, dacă sunt oameni de încredere care mențin deficitele sau dacă vin niște oameni irresponsabili”, a declarat Ilie Bolojan.

În acest context, creșterea dobânzilor afectează atât bugetul de stat, cât și costurile împrumuturilor necesare pentru finanțarea proiectelor publice.

Ilie Bolojan vorbește despre riscurile majore care pot afecta fondurile europene și reformele asumate

Ilie Bolojan avertizează că perioada actuală este critică pentru absorbția fondurilor europene, iar întârzierile pot duce la pierderi financiare semnificative pentru România.

Acesta a explicat că termenul limită pentru finalizarea unor proiecte este foarte apropiat, iar instabilitatea poate compromite accesarea banilor disponibili:

„De asemenea, gândiți-vă că noi suntem într-o perioadă critică în care trebuie să absorbim fondurile europene. Și tot ce nu terminăm până la finalul lunii august, înseamnă bani pierduți pentru România. Aici sunt două componente. Componenta de grant, bani pe care îi primim gratuit, și componenta de grant, Dacă pe cea de împrumut nu e atât de grav că nu putem accesa toți banii, totuși e un cost suplimentar pe care îl plătește România pentru că va trebui ca din alte credite, mult mai scumpe decât acest credit, să terminăm acele lucrări.

Dar pe partea de granturi ar fi o gravă eroare. Asta e o problemă. Nu în ultimul rând, pentru a ne putea lua acești bani în afară de a termina lucrările, trebuie să respectăm niște angajamente pe care le-am luat, așa numitele jaloane, adică să facem anumite reforme”, a declarat Ilie Bolojan.

În plus, implementarea reformelor necesare depinde de stabilitatea politică și de capacitatea decizională a guvernului și parlamentului.

Presiunea reformelor și măsuri dificile pentru echilibrul bugetar

Ilie Bolojan subliniază că adoptarea reformelor structurale implică decizii politice sensibile, cu impact direct asupra echilibrelor economice și sociale, în special în domeniul salarizării bugetare și al pieței muncii. Acesta indică faptul că astfel de măsuri presupun ajustări dificile, inclusiv reașezarea sistemului de plată în sectorul public, corelarea veniturilor cu resursele bugetare disponibile și regândirea structurii forței de muncă. În același timp, aceste decizii pot genera presiuni sociale și politice, întrucât vizează un număr mare de angajați și necesită asumare politică într-un context marcat de așteptări ridicate și constrângeri fiscale.

Acesta a detaliat dificultățile legate de adoptarea legislației și necesitatea unor măsuri nepopulare pentru sustenabilitatea finanțelor publice:

„Aceste reforme înseamnă legi adoptate, înseamnă hotărâri de guvern, înseamnă ordine de miniștri care reglementează câteva domenii și pentru a le adopta îți trebuie cât de cât un acord parlamentar pentru asta și doi oameni care își asumă răspunderea când propun acele lucruri, că vin cu lucruri fezabile, nu cu povești. Gândiți-vă că una dintre cele mai importante legi este legea de salarizare în sectorul public unde influențează peste un milion de angajați din România.

Dar dacă le creăm niște așteptări care nu pot fi onorate, cum cu siguranță vom avea tendințe de genul acesta, înseamnă din nou că îi mințim pe oameni știind că noi avem posibilitatea ca anul viitor să alocăm pentru creștere atât cât ne permite bugetul nostru.

Sau, dacă avem creșteri mai mari, trebuie să reducem bază, adică personalul din administrație și consider că în loc să avem 3 oameni platiti mediocru sau prost dintre care unul nu are ce face, mai bine avem doi plătiți bine în sectorul public, iar cel de-a treilea, dacă nu are ce face, subliniez, să se ducă în sectorul privat și să lucreze undeva, pentru că asta înseamnă un stat care nu și risipește fondurile și un stat care, dacă vrem să ne fie ceva mai bine, trebuie să aibă mai mulți oameni implicați în economia reală.

Ori gândiți-vă că pentru a avea asta oameni mai mulți în economia reală, trebuie să ai din nou niște măsuri care nu sună bine. Să crești vârsta de pensionare. Nu peste 65 de ani.

Cei care astăzi se pensionează la 48-50 de ani, nu mai este suportabil să rămână în această zonă. Trebuie să crească vârsta de pensionare. V-am spus, îți impun să ai un minim curaj politic, o responsabilitate pentru țara asta și inclusiv să fii dispus să pierzi”, a declarat Ilie Bolojan.

Tabel sinteză – Impactul unei moțiuni de cenzură, conform lui Ilie Bolojan:

Domeniu afectat	Efect principal	Consecințe concrete	Orizont de timp
Administrație publică	Încetinirea activității	Întârzieri la infrastructură (pasaje, spitale, școli)	Imediat – pe termen scurt
Investiții și finanțe	Creșterea dobânzilor	Costuri mai mari pentru împrumuturi și scăderea investițiilor	Imediat și mediu
Fonduri europene	Risc de pierdere a granturilor	Proiecte nefinalizate până la termen	Până la finalul lunii august
Reforme structurale	Blocaje legislative	Întârzierea legilor și a jaloanelor PNRR	Mediu
Piața muncii și buget	Presiune pentru reforme	Posibile reduceri de personal și creșterea vârstei de pensionare	Mediu și lung