România a pierdut controlul administrativ în sănătatea mintală
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a comentat duminică, într-o intervenție publică, cazurile recente de agresiuni grave care au implicat minori, afirmând că acestea reflectă efectele unor lipsuri vechi din sistemul românesc de sănătate mintală. Potrivit ministrului, România nu dispune în prezent de strategii naționale coerente pentru sănătatea mentală a adulților și copiilor și nici pentru combaterea adicțiilor, situație care a dus la pierderea controlului administrativ în acest domeniu.
Oficialul a atras atenția că problemele actuale nu sunt izolate, ci rezultatul unor inacțiuni acumulate în timp.
„Există o statistică şi ea mă îngrijorează pentru că, de fapt, ce vedem acum eu cred că sunt efectele unor inactivităţi, inacţiuni din ultimii mulţi ani de zile. Zona de sănătate mintală a fost lăsată la şi altele în general în România. Acest lucru se vede cu ochiul liber, în primul rând în modul în care nu există o strategie naţională coerentă pentru componenta de sănătate mentală adulţi copii, nu există o strategie naţională coerentă, cu plan de acţiune clar pe 4 ani, 6 ani de zile pentru adicţii, nu există ”n” documente de politică publică şi de strategie care vin să intervină de fapt în aceste situaţii. S-a pierdut controlul administrativ, pe mai multe componente şi asta se vede cu ochiul liber”, a declarat Alexandru Rogobete, la Antena 3.
Asistență medicală înainte de abordarea juridică
Referindu-se la cazul minorului acuzat că și-ar fi ucis prietenul, ministrul a subliniat că prioritară este intervenția medicală de specialitate, nu doar cea juridică.
„Eu cred că are nevoie de asistenţă medicală de specialitate, înainte de zona juridică unde nu intervin, pentru că nu este domeniul meu, dar evident că are nevoie de asistenţă medicală de specialitate”, a spus Rogobete.
În același context, ministrul a evidențiat lipsa aproape totală a monitorizării psihologice în școli și a cerut o atenție sporită asupra acestui aspect, precum și asupra conținutului accesat de copii pe rețelele de socializare.
„Este nevoie şi de o atenţie mai sporită asupra componentei de monitorizare psihologică în şcoli, care este redusă către zero, în momentul de faţă, dar şi un control mai amănunţit asupra conţinutului de pe reţelele de socializare”, a afirmat el.
Controlul conținutului online și dialog cu platformele sociale
Alexandru Rogobete a susținut că problema nu poate fi rezolvată doar prin dezbateri interne, ci necesită dialog direct cu furnizorii platformelor online.
„Aici e o dezbatere întreagă dar eu cred că degeaba dezbatem între noi, dacă nu stăm de vorbă şi cu providerii reţelelor de socializare, pentru a înţelege cum putem controla şi reduce acest fenomen cât de mult se poate”, a adăugat ministrul.
În ceea ce privește propunerea secretarului de stat Raed Arafat de a interzice accesul copiilor la rețelele sociale, Rogobete a pledat pentru o abordare mai echilibrată.
„Interzicerea accesului este greu de pus în practică şi nu cred că asta este soluţia, pentru că problema va rămâne de fapt, doar o cosmetizăm cu altceva. Mi-e teamă, în schimb, vă spun sincer, de suprareglementare pentru că suntem experţi în suprareglementare şi apoi este greu de aplicat ceea ce se reglementează pe hârtie.”
În opinia sa, soluția reală ține de educație pentru sănătate, integrată interdisciplinar în școli, astfel încât copiii să învețe să filtreze conținutul online și să evite mesajele nocive. Ministrul a mai atras atenția asupra proliferării conținutului periculos, inclusiv recomandări medicale fără fundament, promovate de personaje reale sau generate de inteligență artificială.
Centre de sănătate mintală și strategii pentru adicții
Ministrul Sănătății a mai anunțat existența unor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile pentru construirea a șase centre de sănătate mintală și adicții în România. În paralel, un program susținut prin fonduri elvețiene vizează elaborarea strategiei naționale de sănătate mintală și combatere a adicțiilor.
Rogobete a subliniat că adicțiile nu se limitează la consumul de droguri, ci includ și dependența de mediul virtual, considerată tot mai periculoasă la nivel european.
„Noi suntem obişnuiţi, când spunem adicţii, să ne gândim doar la droguri, dar aici sunt mai multe de fapt şi una din ele şi e dezbătută şi studiată la nivel european acum este adicţia de spaţiul virtual, care a devenit la fel de periculoasă”, a explicat ministrul.
Legea malpraxisului, o urgență legislativă
În aceeași intervenție, Alexandru Rogobete a vorbit și despre lipsa unei legi clare a malpraxisului în România, pe care a descris-o drept un vid legislativ major.
„Lipseşte ceva cu desăvârşire în ţara noastră şi anume legea malpraxisului. Au fost ”n” încercări, eşuate toate, de a realiza o legea malpraxisului de care este absolut nevoie”, a declarat ministrul, explicând că proiectele anterioare au favorizat fie personalul medical, fie asiguratorii, fără a crea un echilibru real.
Pentru a depăși acest blocaj, Ministerul Sănătății a solicitat asistență tehnică din partea Banca Mondială, cu scopul de a elabora o lege coerentă și echilibrată.
„De ce am vrut un organism internaţional independent în spate? Pentru că istoria, din ultimii 10 ani de zile, ne-a arătat că nu s-a reuşit realizarea unei legi coerente pentru malpraxis”, a explicat Rogobete.
Potrivit ministrului, lipsa unei astfel de legi creează confuzie atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale.
„Suntem în această situaţie în care avem un vid legislativ, nu există o lege a malpraxisului clară, care să pună şi pacientul, dar şi personalul medical, să-i protejeze pe amândoi”, a spus el.
Alexandru Rogobete și-a exprimat speranța că demersurile vor începe în luna martie și că până la finalul anului România va avea, în sfârșit, o lege a malpraxisului, pe care a descris-o drept „absolut necesară”, atât din perspectivă administrativă, cât și din realitatea de zi cu zi a sistemului medical.
