Ministrul Educației, semnal de alarmă după rezultatele slabe de la simulări. Mihai Dimian: Solicit tuturor părinților să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe

Ministrul Educației, Mihai Dimian, atrage atenția asupra degradării valorii educației în România și susține că implicarea părinților este esențială pentru redresarea situației, mai ales în contextul rezultatelor slabe obținute de elevi la simularea Evaluării Naționale din luna martie.

Ministrul Mihai Dimian consideră că responsabilitatea nu aparține exclusiv profesorilor, ci este împărțită între elevi, cadre didactice, părinți și întregul sistem, motiv pentru care este nevoie de un efort comun pentru îmbunătățirea rezultatelor înaintea examenelor din vară.

Mihai Dimian critică lipsa de implicare a părinților în educație

Ministrul subliniază că părinții ar trebui să fie mult mai implicați în educația copiilor, să îi încurajeze zilnic să învețe, să le insufle respectul față de profesori și să le transmită încredere în sistemul de învățământ. În același timp, atunci când există nemulțumiri legate de activitatea școlară, acestea ar trebui corectate constructiv, fără a afecta imaginea profesorilor în fața copiilor. Potrivit acestuia, elevii au nevoie de această încredere pentru a performa.

„Cred că este foarte important ca în fiecare zi să spună copiilor lor să învețe. De asemenea, ar trebui să le spună să-i respecte pe profesori și să aibă încredere în profesori. Iar dacă sunt situații în care suntem nemulțumiți de o anumită activitate, să îndreptăm această activitate și să nu acționăm printr-o lipsă de respect asupra profesorului, în general, mai ales în fața copiilor. Copiii au nevoie de această încredere în educație”, a declarat Mihai Dimian pentru Libertatea.

Declarațiile vin după un discurs anterior mai dur, în care ministrul le-a cerut părinților să își analizeze propriul rol înainte de a critica școala sau profesorii. Acesta a atras atenția că unii elevi care au obținut note foarte mici nici măcar nu frecventează cursurile, prezentând ulterior adeverințe pentru motivarea absențelor, ceea ce contribuie la rezultatele slabe.

„Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe. Înainte de a mai vorbi și de a critica școala. Până nu facem acest lucru, vă rog să nu mai discutăm despre ce fac și nu fac profesorii din școală. Fiecare părinte să-și trimită copilul la școală, pentru că mulți dintre cei care au luat 1 nici nu se prezintă la școală și după aceea vin cu adeverințe de motivare a absențelor”, a mai spus ministrul.

Ministrul explică și cauzele mai profunde ale scăderii interesului pentru educație

Mihai Dimian explică și cauzele mai profunde ale scăderii interesului pentru educație, arătând că, de-a lungul timpului, în România s-a creat percepția că studiile nu sunt necesare pentru a avea succes financiar. Această mentalitate a fost alimentată de situația în care munca necalificată în străinătate a ajuns să fie mai bine plătită decât munca calificată din țară, ceea ce a determinat mulți tineri să renunțe la școală și să plece la muncă în alte state europene.

„Am trecut printr-o perioadă în care o muncă necalificată din Vest conducea la o bunăstare materială mai mare decât o muncă calificată, desfășurată în România. Din acest motiv a părut că, uite, fără educație reușești să obții, în medie, nu doar ca excepții, o situație mult mai bună în viață și, prin urmare, nu mai avem nevoie de educație”, a explicat ministrul.

În acest context, s-a conturat ideea că educația nu mai este importantă dacă nu asigură venituri decente, iar acest fenomen a generat un lanț de efecte negative asupra sistemului de învățământ. Ministrul consideră că această situație este una anormală și trebuie corectată, subliniind că există acum oportunitatea de a reda educației importanța pe care o merită.

„Consider că, în prezent, suntem într-o situație în care munca desfășurată pe baza unei educații în România conduce la salarii similare cu o muncă necalificată, momentan, poate, din Vest”, a spus ministrul.

Datele publicate de Ministerul Educației confirmă gravitatea situației

Oficialul a menționat că experiența personală i-a demonstrat valoarea educației primite în România, pe care a putut să o folosească oriunde în lume, și își dorește ca acest lucru să devină o regulă generală, nu doar o excepție. În acest sens, el face apel la colaborarea dintre profesori, părinți și comunitate pentru a îmbunătăți sistemul educațional, atât pentru elevii cu rezultate foarte bune, cât și pentru cei aflați în dificultate.

 „Avem ocazia să reaprindem flacăra educației, să vorbim din nou despre valoarea educației. Eu, personal, am resimțit din plin această educație primită în România și oriunde m-am dus în această lume n-am avut cu mine decât educația primită în România. Dar nu vreau să fie o excepție acest lucru, ci vreau să fie o regulă generală atât pentru elevii care se află, poate, în topul clasamentului, cât și pentru elevii cu rezultate mai slabe. Și mi-ar plăcea să știu că noi toți vom lucra împreună – profesori, părinți, comunitate – pentru a îmbunătății lucrurile”, a conchis Mihai Dimian.

Datele publicate de Ministerul Educației privind rezultatele detaliate ale simulării Evaluării Naționale confirmă gravitatea situației. Peste 54% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să identifice forma corectă „să nu fii”, ceea ce indică probleme serioase de gramatică. Aproape 40% dintre participanți au obținut punctaj zero la exercițiul privind scrierea corectă a cuvântului „kilometri”, mulți dintre aceștia folosind un număr greșit de litere „i”.

De asemenea, aproximativ 27% dintre elevi au utilizat forma greșită a cuvântului, cu doi „i”, iar 22% nu au știut să folosească corect adverbul „doar”, preferând forma „decât”, considerată incorectă în acest context. Problemele se extind și la nivelul ortografiei și punctuației, unde peste 70% dintre elevi nu au respectat normele de scriere corectă la primul subiect, iar unii nu au obținut niciun punct.

Aceste rezultate evidențiază un nivel ridicat de analfabetism funcțional în rândul elevilor și subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru revitalizarea sistemului educațional și pentru creșterea implicării tuturor actorilor implicați.