Miliardarii din cripto își construiesc propriile state. Modelul în care banii decid cine conduce

Miliardarii din cripto își construiesc propriile state. Modelul în care banii decid cine conduce

SURSA FOTO: Dreamstime - criptomonede, crypto, bitcoin

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 12 iulie 2026, 18:43

Miliardarii din industria criptomonedelor finanțează proiecte care urmăresc să redefinească modul în care funcționează un stat, folosind tehnologia blockchain în locul instituțiilor clasice. Unul dintre cele mai discutate exemple este Liberland, o micronațiune autoproclamată între Serbia și Croația, susținută de investitori din lumea cripto. Proiectul promovează un sistem în care influența politică este strâns legată de activele digitale deținute de cetățeni și face parte dintr-o mișcare mai amplă susținută de unii dintre cei mai bogați antreprenori din tehnologie.

Miliardarii din industria cripto susțin un stat digital în care influența politică este legată de activele deținute

La prima vedere, Liberland nu seamănă cu imaginea unei țări care atrage interesul unor investitori cu averi de miliarde de dolari. Teritoriul, amplasat pe o zonă disputată dintre Serbia și Croația, este format din terenuri inundabile, vegetație și câteva construcții provizorii.

În schimb, proiectele prezentate public pentru viitorul micronațiunii descriu o imagine complet diferită. Randările realizate de biroul de arhitectură Zaha Hadid Architects prezintă zgârie-nori futuristici, parcuri suspendate și infrastructură construită în jurul tehnologiilor digitale.

Fondatorul Liberlandului, Vít Jedlička, susține că obiectivul este crearea unei țări construite pe principiile libertarianismului și administrată cu ajutorul tehnologiei blockchain, aceeași infrastructură folosită pentru funcționarea criptomonedelor.

BBC a documentat proiectul în cadrul producției The Tech Billionaire Takeover, prezentând Liberland drept un experiment politic finanțat de investitori importanți din domeniul activelor digitale. Accesul în teritoriu se face în principal pe Dunăre, după ce autoritățile croate au restricționat intrarea pe uscat.

Unul dintre cele mai controversate elemente ale sistemului propus este modul în care sunt distribuite drepturile de vot. În locul principiului clasic „un om, un vot”, influența este determinată de deținerea tokenurilor digitale numite Liberland Merits.

„Așadar, oamenii care au mai multe Merits pot avea mai mult de spus în alegerea persoanei care va conduce țara”, spune el.

În practică, acest mecanism permite acumularea unei influențe politice mai mari prin achiziționarea unui număr mai ridicat de tokenuri.

Liberland
SURSA FOTO: Liberland

Totodată, Liberland promovează un sistem fără taxe. Ministrul de Interne al proiectului, Ivan Pernar, fost parlamentar croat exclus din legislativ după promovarea unor teorii conspiraționiste, explică filosofia din spatele modelului economic.

„De obicei, oamenii care cred în libertate, finanțe descentralizate și așa mai departe, tind să fie din clasa superioară a societății”, îmi spune Pernar. „Dacă nu faci nicio selecție și spui că oricine vine pe [acolo] este binevenit, am ajunge ca [Regatul Unit]. Nu vrem asta”.

După ce reporterul îl întreabă dacă libertatea nu ajunge astfel să fie diferită în funcție de avere, oficialul răspunde fără ezitare.

„Desigur”, spune Pernar. El spune că dacă ai avea „o grămadă de vagabonzi în țara ta fără nimic”, alții ar trebui să contribuie la beneficiile lor. El continuă să-i compare pe săraci cu animalele. „Nu hrăni animalele, pentru că dacă o faci, se vor obișnui cu asta și își vor pierde capacitatea de a se hrăni singure. La fel este și cu oamenii”.

Justin Sun și susținătorii proiectului vor ca blockchain-ul să înlocuiască instituțiile clasice ale statului

Unul dintre cei mai importanți susținători ai Liberlandului este antreprenorul chinez Justin Sun, desemnat prim-ministru al micronațiunii. Potrivit inițiatorilor proiectului, acesta beneficiază și de sprijinul altor aproximativ 30 de miliardari din tehnologie.

Averea lui Justin Sun este estimată la aproximativ 8,5 miliarde de dolari. El a devenit cunoscut inclusiv după ce a cumpărat cu 6,2 milioane de dolari celebra lucrare artistică reprezentând o banană lipită de un perete, pe care ulterior a mâncat-o.

Antreprenorul a fost acuzat de autoritățile americane de fraudă și manipularea pieței. Sun a respins acuzațiile și a încheiat ulterior o înțelegere de 10 milioane de dolari pentru soluționarea litigiului.

Compania sa, Tron, operează una dintre cele mai mari rețele blockchain utilizate pentru tranzacționarea criptomonedelor. Spre deosebire de sistemele bancare clasice, aceasta funcționează descentralizat, fără o autoritate centrală, ceea ce face mai dificilă supravegherea și impozitarea tranzacțiilor.

Același tip de infrastructură tehnologică este folosit și în organizarea administrativă a Liberlandului. Cetățenii votează prin tokenuri digitale, iar rezultatele sunt validate prin cod informatic, deși implementarea deciziilor continuă să depindă, în practică, de intervenția factorului uman.

Firma de analiză blockchain TRM Labs a identificat rețeaua Tron drept una dintre platformele folosite frecvent pentru transferuri de criptomonede asociate unor activități ilegale, inclusiv fonduri atribuite grupărilor Hamas și Hezbollah, cartelurilor de droguri și organizațiilor mafiote. Justin Sun afirmă însă că Tron a dezvoltat colaborări extinse cu autoritățile pentru reducerea semnificativă a tranzacțiilor ilicite.

În paralel, relațiile dintre Justin Sun și familia Trump s-au consolidat în ultimul an. Investitorul a plasat peste 75 de milioane de dolari în proiectul cripto World Liberty Financial și alte milioane în memecoin-ul lansat de Donald Trump, investiție care i-a oferit inclusiv acces la o cină alături de președintele Statelor Unite.

Donald Trump s-a retras oficial din companie după revenirea la Casa Albă, însă trustul familiei continuă să dețină participații și să obțină venituri din criptomoneda USD1. Potrivit estimărilor prezentate în documentar, fostul președinte american a câștigat peste 1,4 miliarde de dolari din activități legate de criptomonede în ultimul an.

Alte proiecte finanțate de investitori din tehnologie urmăresc același model de organizare

Liberland nu reprezintă un caz izolat. Proiecte precum Prospera din Honduras, Seasteading Institute, susținut de Peter Thiel, sau Draper Nation, inițiativa investitorului Tim Draper, promovează concepte similare bazate pe state digitale, administrate prin blockchain și criptomonede.

Tim Draper susține că administrațiile tradiționale furnizează servicii ineficiente și costisitoare, iar tehnologia blockchain va înlocui treptat instituțiile publice.

„E doar o chestiune de timp”, afirmă acesta.

O parte dintre aceste idei sunt asociate și cu filozofia lui Curtis Yarvin, unul dintre promotorii conceptului „Patchwork”. Acesta propune înlocuirea statelor-națiune cu o rețea de microstate administrate asemenea unor corporații și conduse de ceea ce numește „regi CEO”, supravegheați de acționari.

În această viziune, blockchain-ul ar reprezenta infrastructura care ar permite funcționarea unor astfel de entități, inclusiv controlul unor servicii precum armata sau poliția prin mecanisme tehnologice.

Potrivit unei analize Fox Business, industria criptomonedelor a devenit cel mai influent lobby din Statele Unite, depășind inclusiv sectorul combustibililor fosili. În cel mai recent ciclu electoral, organizațiile din domeniu au contribuit cu aproximativ 238 de milioane de dolari.

Experiențele prezentate de BBC în Liberland, întâlnirile cu Justin Sun, Tim Draper și Curtis Yarvin conturează direcția în care o parte a elitelor din industria tehnologică afirmă că ar putea evolua guvernarea. În toate aceste modele, tehnologia blockchain este prezentată ca alternativă la instituțiile tradiționale, însă influența asupra deciziilor rămâne concentrată în mâinile celor care controlează infrastructura și resursele financiare.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.