Mihai Fifor acuză o abordare superficială față de securitatea națională
Într-o postare publică, Mihai Fifor susține că anumite inițiative politice promovate de reprezentanți ai USR ar reflecta o lipsă de înțelegere a funcționării statului și, în special, a sistemului de apărare și ordine publică. Deputatul PSD afirmă că aceste propuneri ar fi formulate de persoane fără experiență practică în domenii esențiale pentru securitatea națională.
„USR pare să aibă resurse inepuizabile de neterminați. Atunci când vine vorba de tot felul de catastrofe de indivizi e sac fără fund. De la Moșteanu la Buzoianu, până la briliantul taman înfiletat la Apărare. Un șir de personaje autosuficiente care par convinse că au venit cu fotoliul de ministru de acasă și că România e un laborator de experimente, pe nervii, siguranța și viitorul acestei țări”, spune el.
În continuarea mesajului său, Mihai Fifor afirmă că modul în care sunt privite instituțiile statului ar fi unul reductiv, concentrat pe cifre și scheme administrative, fără a ține cont de rolul lor real și de consecințele deciziilor politice asupra funcționării acestora.
„Bizarii aceștia chiar au impresia că statul român e o jucărie pe care o pot întoarce pe toate părțile după bunul plac, că instituțiile fundamentale sunt niște cifre în Excel și că sistemul de siguranță națională poate fi tratat ca o firmă de curierat în reorganizare”.
Propunerea privind pensionarea militarilor, considerată riscantă
Un punct central al criticilor formulate de Mihai Fifor îl reprezintă ideea majorării vârstei de pensionare pentru militari și personalul din structurile de ordine publică. Deputatul PSD consideră că o astfel de măsură, luată fără o analiză aprofundată, ar putea afecta capacitatea operațională a sistemului de apărare.
„Ideea creșterii vârstei de pensionare în Armată și structurile de ordine publică și siguranță națională din pix, paușal, la „efortul colectiv” din mintea cooperativei lui Bolojan este nu doar cinică, ci profund periculoasă. Este o decizie luată de oameni care n-au purtat niciodată bocanci, n-au stat în poligon, n-au ieșit în misiuni și n-au simțit ce înseamnă presiunea reală a unei arme în mână, în proximitatea unui război”, scrie Fifor.
În argumentația sa, Mihai Fifor aduce în discuție și poziționarea strategică a României, subliniind că deciziile privind Armata trebuie analizate prin prisma riscurilor regionale și internaționale.
„România nu este într-un context geopolitic normal. Avem 600 de kilometri de frontieră cu un stat aflat în război. Suntem pe flancul estic al NATO. Suntem linia de contact a Alianței cu Federația Rusă. În acest context, să veniți și să spuneți că „soluția” pentru echilibrarea bugetului este să țineți militarii în sistem până la 55, 60 sau 65 de ani sau cât v-o ieși vouă la zar este o dovadă de iresponsabilitate strategică”, explică deputatul PSD.
Diferența dintre Armată și un sistem administrativ
Într-un alt segment al postării, Mihai Fifor insistă asupra specificului profesiei militare și asupra diferenței fundamentale dintre Armată și structurile civile sau administrative. El afirmă că echivalarea acestora ar conduce la politici publice greșite.
„Armata NU este o corporație. NU este o agenție de funcționari. Nu este jucăria pe care nu ai avut-o când erai mic”.
Deputatul PSD detaliază condițiile de muncă din sistemul de apărare, subliniind uzura fizică și psihică acumulată de-a lungul carierei.
„Armata înseamnă efort fizic extrem, stres psihic, uzură accelerată, misiuni în condiții-limită, antrenamente permanente, riscuri reale. Un militar nu este un contabil. Un polițist nu este un birocrat. Un jandarm nu este un consultant”.
El face referire și la vârsta la care un militar își poate îndeplini atribuțiile în mod eficient, din punct de vedere operațional.
„La 50 de ani, un militar este deja un veteran al sistemului. La 55, este un om cu o uzură profesională pe care niciun civil nu o înțelege. La 60, este un simbol, nu o forță de luptă”.
Efectele asupra tinerilor și mesajul transmis societății
În finalul intervenției sale publice, Mihai Fifor avertizează asupra impactului pe termen lung al unor astfel de politici, în special asupra interesului tinerilor pentru o carieră militară sau în structurile de ordine publică. El susține că statele care tratează serios securitatea națională investesc în protejarea și motivarea personalului.
„Statele serioase își protejează sistemul de siguranță națională. Îl motivează. Îl respectă. Îl mențin atractive pentru tineri. România, sub „reformele” lui Bolojan, face exact invers: îl transformă într-un experiment bugetar. Contabil. Ca să dea bine la micul dejun al tătucului de la Victoria”, mai spune Fifor.
Deputatul PSD reproduce și mesajul pe care, în opinia sa, aceste măsuri l-ar transmite noilor generații.
„Mesajul transmis tinerilor este devastator:
„Vino în Armată. Riscă-ți viața. Distruge-ți sănătatea. Sacrifică-ți familia. Iar la final îți schimbăm noi regulile din mers.”
Așa nu construiești o armată. Așa o distrugi”.
În încheierea postării, Mihai Fifor afirmă că astfel de decizii ar putea slăbi statul român și capacitatea sa de apărare, reiterând apelul de a nu modifica statutul militarilor și de a trata siguranța națională ca pe un domeniu strategic, nu contabil.
„Așa nu construiești o armată. Așa o distrugi.
Dacă vreți să mai aveți Armată nu vă atingeți de statutul militarului.
Dacă vreți să mai aveți ordine publică, nu transformați polițistul în funcționar epuizat.
Dacă vreți siguranță națională, nu o tratați contabil. Bugetul se echilibrează din risipa politică, din sinecuri, din agenții inutile, din armate de pile și clienți. Nu din coloana vertebrală a statului.
Pentru că un stat care își umilește militarii, mai devreme sau mai târziu, rămâne fără apărare.
Și, dacă tot se consideră un mare strateg militar și vizionar geopolitic, poate că n-ar fi rău să îl detașăm pe termen nelimitat pe noul Rambo de la Apărare, în Groenlanda. Un erou de calibrul său sigur rezolvă dosarul mai repede decât o face NATO.
Până atunci, însă, lăsați Armata României în pace! Jucați-vă în altă parte!”.
