Ministrul Apărării, despre trimiterea de trupe în Groenlanda. Radu Miruță: Decizia este una pe care o ia CSAT

România tratează cu prudență informațiile apărute în presa internațională despre o posibilă repoziționare a Statelor Unite față de NATO. Ministrul Apărării, Radu Miruță, subliniază că o astfel de evoluție ar avea efecte directe asupra securității europene.

Ministrul Apărării, despre posibila ieșire a SUA din NATO și implicațiile globale

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România „urmărește cu atenție” speculațiile apărute în presa internațională potrivit cărora administrația Donald Trump ar putea lua în calcul o eventuală ieșire a Statelor Unite din NATO.

Oficialul a afirmat că o astfel de decizie ar afecta întreaga arhitectură de securitate globală și a avertizat că nicio țară europeană nu ar avea de câștigat dintr-o eventuală slăbire a Alianței. El a amintit că România nu este o putere nucleară și că experiența istorică a regiunii arată cât de importantă este apartenența la NATO pentru securitatea națională, potrivit Antena 3 CNN.

„Noi nu suntem putere nucleară, noi suntem unii dintre cei care am văzut cum e ca Rusia să se manifeste pe teritoriul României. Suntem țara care am susținut NATO și ne-am bucurat că am intrat în NATO, și tot timpul NATO a fost o umbrelă în caz de orice altceva. Nu cred că se va ajunge până acolo. Nu profită nimeni dacă NATO se rupe”, a afirmat Miruță.

Poziția României privind unitatea Alianței și rolul statelor membre

Radu Miruță a insistat că forța NATO nu stă în acțiuni individuale, ci în coeziunea statelor membre. Potrivit acestuia, fiecare țară are un interes direct în menținerea Alianței, iar fragmentarea ar slăbi capacitatea de descurajare colectivă.

Ministrul a explicat că discuțiile recente sunt alimentate și de declarații legate de Groenlanda, teritoriu cu importanță strategică, însă a subliniat că aceste teme nu trebuie extrapolate către concluzii privind destrămarea NATO.

„Separate, țările sunt mai puțin puternice și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie, e vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda”, a declarat ministrul.

Scenariul Groenlanda și procedura decizională privind trimiterea de trupe

Întrebat despre posibilitatea trimiterii de trupe europene în Groenlanda, Miruță a precizat că România ar urma un parcurs similar celui stabilit în cazul Ucrainei. Decizia ar aparține CSAT, iar ulterior ar fi supusă votului Parlamentului.

„În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT, după care supunem la vot în Parlamentul României dacă să trimitem sau nu trupe. Pentru o situație în același registru cu trimiterea trupelor în Ucraina, decizia CSAT și a României este clară: nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina”, a declarat Miruță.

El a explicat că o eventuală intervenție ar putea avea loc doar în două situații. Prima ar fi invocarea articolului 5 al Tratatului NATO, în cazul unui atac asupra unui stat membru. A doua ar fi o inițiativă politică de tip „coaliție de voință”, în afara cadrului Alianței, scenariu în care România nu are, în prezent, capacitatea sau intenția de a participa.

Ministrul Apărării a mai arătat că, din datele disponibile, Statele Unite ar prefera soluții nonmilitare pentru gestionarea tensiunilor legate de Groenlanda. În opinia sa, este vorba mai degrabă de presiune psihologică în cadrul unor negocieri, nu de pregătirea unei confruntări armate.

Radu Miruță a subliniat că România rămâne un aliat loial în cadrul NATO și va continua să ia decizii prudente în privința oricărei implicări militare directe, fie în Ucraina, fie în alte teatre sensibile.