Ministrul Miruță vrea redeschiderea discuției privind declasificarea ajutorului pentru Ucraina: Voi propune repornirea acestei discuții

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat într-o emisiune la Antena 3 CNN că va propune în CSAT redeschiderea dosarului privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei. Oficialul susține că transparența este posibilă fără a afecta interesele militare, însă decizia finală aparține Consiliului Suprem de Apărare a Țării și președintelui.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că intenționează să redeschidă discuția la cel mai înalt nivel instituțional privind caracterul secret al sumei totale reprezentând ajutorul militar, umanitar și financiar oferit Ucrainei de România începând cu februarie 2022.

Demersul vine într-un context în care alte state europene au publicat informații similare, în timp ce în cazul României cifrele oficiale rămân clasificate.

În interviul acordat la Antena 3 CNN, ministrul a afirmat că nu este împotriva publicării sumei totale, cu condiția ca aceasta să nu genereze riscuri operaționale

„Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a spus Miruță.

Oficialul a subliniat că decizia inițială de clasificare a fost luată în timpul precedentului mandat prezidențial, nu de actuala administrație politică, motiv pentru care subiectul trebuie reanalizat în formatul constituțional potrivit — CSAT.

De ce tipologia echipamentelor rămâne clasificată

Ministrul a insistat că transparența poate funcționa doar la nivelul sumei totale, fără specificarea tipurilor de echipamente livrate, ceea ce ar putea expune capabilitățile proprii ale Armatei Române.

„Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a explicat Miruță, atrăgând atenția că orice informație tehnică poate fi exploatată de actori ostili.

Această abordare se aliniază practicii statelor NATO care publică sume globale, dar nu intră în detalii tehnice, în special în ceea ce privește munițiile, sistemele radar, componentele logistice sau mijloacele blindate donate.

Estimări neoficiale și metode de calcul diferite

În emisiune a fost menționată și evaluarea Consiliului Fiscal, conform căreia România ar fi oferit Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro de la debutul conflictului. Această cifră nu a fost nici confirmată, nici infirmată oficial.

Ministrul a adăugat că există două modalități distincte de evaluare a ajutorului militar:

-valoarea de inventar, înregistrată în momentul achiziției echipamentelor
-valoarea de piață, influențată de cererea actuală generată de războiul din Ucraina

Diferențele pot fi semnificative, în condițiile în care anumite muniții, vehicule tactice sau echipamente optice au prețuri de piață mult mai mari în context de conflict decât în timp de pace.

Ajutor transparent prin NATO și combatarea narativelor false

Radu Miruță a respins interpretările potrivit cărora toate formele de sprijin ar fi secrete, amintind că România a anunțat public, la finalul anului 2025, alocarea a 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO.

Potrivit ministrului, „Banii duc în bugetul NATO și Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, ceea ce contrazice afirmațiile că această contribuție ar fi fost disimulată.

În același timp, Miruță a avertizat că lipsa de transparență poate alimenta discursuri anti-occidentale pe scena politică internă

„Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a spus ministrul, precizând însă că deciziile privind securitatea națională „nu se iau uitându-te la voturi, ci cu responsabilitate”.

România versus Franța și Germania: poziție geostrategică diferită

Oficialul a respins comparațiile directe cu mari puteri europene precum Franța sau Germania, unde cifrele sunt deseori publice, subliniind diferențele de profil strategic și geografic.

„Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări, nu sunt în situația de risc cum este România”, a declarat Miruță, amintind că Parisul beneficiază inclusiv de „umbrelă nucleară” proprie, conform doctrinei franceze de descurajare.

Această explicație este în linie cu poziționarea României ca stat riveran Mării Negre, membru NATO și stat de frontieră în relație directă cu flancul estic, unde amenințarea militară e percepută într-un mod diferit față de centrul și vestul Europei.

În final, ministrul Apărării a confirmat că intenționează să ridice oficial subiectul în CSAT în cursul anului 2026:

„Voi propune repornirea acestei discuții, având în vedere situația anului 2026”, a declarat Miruță, precizând că decizia finală aparține exclusiv CSAT și președintelui României.