Din cuprinsul articolului

Donald Trump ridică public problema apartenenței SUA la NATO

Donald Trump a revenit în spațiul public cu o poziționare fermă și controversată legată de viitorul Statelor Unite în NATO, sugerând că ieșirea din alianță nu este exclusă. Declarațiile au fost făcute în timpul unei discuții cu jurnaliștii, la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One, în contextul unor întrebări directe despre rolul și utilitatea alianței nord-atlantice pentru Washington.

În dialogul cu presa, președintele american a fost întrebat explicit dacă ar fi de acord cu un scenariu în care NATO „încetează efectiv să existe”. Răspunsul său a început cu o afirmație menită să sublinieze rolul personal pe care consideră că l-a avut în consolidarea alianței.

Trump a declarat: „

Eu sunt cel care a salvat NATO”.

Întrebările au continuat, iar una dintre ele a vizat în mod direct o eventuală decizie de retragere a Statelor Unite din alianță. În răspunsul său, Donald Trump nu a exclus această posibilitate, introducând însă și o notă de ambiguitate.

„Poate. NATO ar fi supărată dacă aș face asta… Îmi place NATO, doar că mă întreb dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi? Nu sunt sigur că ar fi”.

Afirmațiile au fost făcute într-un ton deliberativ, dar au readus în prim-plan o temă recurentă a discursului lui Trump, îndoiala față de angajamentele aliaților și raportul dintre contribuțiile financiare ale Statelor Unite și beneficiile concrete obținute.

Donald Trump la bordul Air Force One
SURSA FOTO: whitehouse.gov/ Donald Trump la bordul Air Force One

Donald Trump pune sub semnul întrebării sprijinul aliaților pentru SUA

Donald Trump a reluat și detaliat aceste îndoieli într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, unde a pus sub semnul întrebării disponibilitatea aliaților NATO de a interveni în sprijinul Statelor Unite în cazul unei agresiuni militare directe.

În mesajul său, liderul de la Casa Albă a afirmat că nu este convins că mecanismele de solidaritate ale alianței ar funcționa în favoarea Washingtonului într-o situație critică. Mesajul apare într-un context diplomatic sensibil, marcat de reacțiile critice ale unor aliați europeni față de intenția declarată a lui Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO.

În această cheie, Donald Trump a transmis un mesaj care sugerează un dezechilibru de angajament între Statele Unite și ceilalți membri ai alianței.

„Noi vom fi mereu acolo pentru NATO, chiar dacă ei nu vor fi acolo pentru noi”, a scris Trump.

În același mesaj, președintele american a revenit asupra unui alt subiect constant al discursului său: nivelul cheltuielilor militare ale statelor membre NATO. Trump a susținut că, înainte de intervențiile sale politice, multe dintre aceste țări nu își respectau angajamentele financiare.

„Statele Unite plăteau prostește pentru ei! Dar eu, cu tot respectul, i-am făcut să meargă până la 5% din PIB și ei plătesc, imediat”.

Potrivit unei relatări AFP, presiunile exercitate de Donald Trump au dus la un acord la ultimul summit NATO, în cadrul căruia statele europene membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat bugetele de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Din acest procent, 3,5% ar urma să fie alocat apărării propriu-zise, iar 1,5% investițiilor în domenii conexe, precum infrastructura și apărarea cibernetică.

Anterior acestui acord, obiectivul stabilit în cadrul alianței era de 2% din PIB pentru apărare, însă această regulă nu era respectată de toate statele membre.

În finalul mesajului său, Donald Trump a adăugat o notă personală, afirmând că el „singur” ar fi oprit opt războaie, fără a oferi detalii suplimentare, și și-a exprimat frustrarea față de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace. În acest context, liderul american a făcut referire directă la Norvegia, stat membru NATO, care găzduiește Comitetul Nobel.

„Norvegia, un membru al NATO, a decis în mod prostesc să nu-mi dea Premiul Nobel pentru Pace”, a scris președintele american.