Liderul suprem din Iran refuză să trimită uraniul îmbogățit în afara țării. Decizia complică negocierile cu SUA și Israel

Mojtaba Khamenei a ordonat păstrarea uraniului îmbogățit în Iran. Liderul suprem Mojtaba Khamenei a ordonat ca stocul de uraniu îmbogățit al țării să nu fie trimis în străinătate. Decizia marchează o înăsprire a poziției Teheranului într-unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor de pace cu Statele Unite.

Negocierile de pace dintre Iran și SUA intră într-un nou impas. Surse iraniene de rang înalt citate de Reuters au declarat că există un consens la nivelul conducerii politice și de securitate privind păstrarea în țară a uraniului îmbogățit aproape de nivelul necesar fabricării unei arme nucleare.

Mojtaba Khamenei a ordonat păstrarea uraniului îmbogățit în Iran

Oficialii iranieni consideră că transferarea materialului în afara Iranului ar face țara mai vulnerabilă la eventuale atacuri viitoare din partea Statelor Unite și a Israelului.

„Directiva liderului suprem şi consensul din cadrul establishmentului sunt că stocul de uraniu îmbogăţit nu ar trebui să părăsească ţara”, a spus una dintre cele două surse iraniene, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

Potrivit acelorași surse, Mojtaba Khamenei are ultimul cuvânt în toate problemele majore de stat, iar ordinul său ar putea complica și mai mult negocierile pentru încetarea războiului dintre SUA, Israel și Iran. În plus, decizia riscă să provoace tensiuni suplimentare cu președintele american Donald Trump.

Oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Trump le-a transmis autorităților de la Ierusalim că orice acord de pace trebuie să includă exportarea stocului iranian de uraniu puternic îmbogățit în afara țării.

Israel, Statele Unite și alte state occidentale acuză de mult timp Iran că încearcă să obțină arma nucleară. Acuzațiile se bazează, printre altele, pe decizia Teheranului de a îmbogăți uraniul până la 60%, nivel considerat mult peste necesarul pentru utilizări civile și apropiat de pragul de 90% necesar fabricării unei arme nucleare. Iranul respinge însă acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri pașnice.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că războiul nu poate fi considerat încheiat până când uraniul îmbogățit nu este scos din Iran, iar Teheranul nu renunță la sprijinul pentru milițiile aliate din regiune și la capacitățile sale de rachete balistice. Casa Albă și Ministerul de Externe iranian nu au oferit comentarii în legătură cu informațiile apărute, subliniază Reuters.

Negocierile de pace nu au înregistrat progrese importante

Între timp, un armistițiu fragil este în vigoare în conflictul început pe 28 februarie, după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Ulterior, Iranul a atacat state din Golf care găzduiesc baze militare americane, iar în paralel au izbucnit confruntări între Israel și Hezbollah în Liban.

Cu toate acestea, negocierile de pace nu au înregistrat progrese importante. Blocada americană asupra porturilor iraniene și controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului, continuă să complice discuțiile mediate de Pakistan.

Cele două surse iraniene citate de Reuters au afirmat că în Iran există suspiciuni puternice că actuala pauză a ostilităților ar putea reprezenta doar o tactică a Washingtonului pentru a crea un fals sentiment de siguranță înaintea unor noi atacuri aeriene.

Principalul negociator iranian pentru pace, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat miercuri că acțiunile vizibile și ascunse ale adversarilor indică faptul că americanii pregătesc noi lovituri militare.

Donald Trump a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să reia atacurile împotriva Teheranului dacă Iranul nu acceptă un acord de pace

La rândul său, Donald Trump a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să reia atacurile împotriva Teheranului dacă Iranul nu acceptă un acord de pace. Totuși, liderul american a sugerat că Washingtonul ar putea aștepta câteva zile pentru a primi „răspunsurile potrivite”.

Sursele iraniene au afirmat că cele două tabere au redus unele diferențe în cadrul negocierilor, însă persistă divergențe majore privind programul nuclear iranian. Printre principalele puncte de conflict se află soarta stocurilor de uraniu îmbogățit și solicitarea Iranului de a-i fi recunoscut dreptul la îmbogățirea uraniului.

Oficialii iranieni susțin că prioritatea Teheranului este obținerea unor garanții credibile că SUA și Israelul nu vor lansa noi atacuri. Abia după primirea unor asemenea asigurări, Iranul ar fi dispus să intre în negocieri detaliate privind programul nuclear.

Autoritățile israeliene nu au confirmat și nici infirmat existența unui arsenal atomic

În același timp, Israelul este considerat pe scară largă drept o putere nucleară, însă autoritățile israeliene nu au confirmat și nici infirmat existența unui arsenal atomic, menținând de decenii politica ambiguității nucleare.

Înainte de izbucnirea războiului, Iranul își exprimase disponibilitatea de a trimite în străinătate jumătate din stocul său de uraniu îmbogățit la 60%. Sursele susțin însă că poziția Teheranului s-a schimbat după amenințările repetate ale lui Donald Trump privind posibile atacuri militare.

Oficiali israelieni au declarat că nu este clar dacă Trump va decide să lanseze noi atacuri sau dacă va permite Israelului să reia operațiunile militare. Iranul a avertizat că va răspunde dur în cazul unor noi lovituri.

Potrivit unei surse iraniene, există totuși formule considerate fezabile pentru rezolvarea disputei privind uraniul îmbogățit, inclusiv diluarea stocurilor sub supravegherea Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

„Există soluţii precum diluarea stocului sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”, a declarat una dintre sursele iraniene pentru Reuters.

AIEA estimează că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60% în momentul atacurilor lansate de Israel și SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie 2025. Nu se știe exact cât din acest stoc a supraviețuit bombardamentelor.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, declara în martie că ceea ce a rămas din stoc este depozitat în principal într-un complex de tuneluri de la instalația nucleară din Isfahan, unde agenția estimează că se află puțin peste 200 de kilograme de uraniu îmbogățit. Potrivit AIEA, o parte din material se află și la complexul nuclear de la Natanz, unde Iranul operează două uzine de îmbogățire.

Iranul susține că o parte din uraniul puternic îmbogățit este necesar pentru scopuri medicale și pentru reactorul de cercetare din Teheran, care funcționează cu cantități reduse de uraniu îmbogățit la aproximativ 20%.