Comisia Europeană, prognoză sumbră. Economia României va stagna în 2026, creștere economică redusă drastic la 0,1%

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru anul 2026, anticipând o stagnare generală din cauza inflației persistente și a măsurilor de consolidare fiscală care afectează consumul. Deși investițiile din fonduri comunitare susțin parțial dinamica internă, majorarea datoriei publice și încetinirea pieței muncii impun provocări severe finanțelor naționale în următorul orizont de prognoză macroeconomică.

Comisia Europeană, estimări foarte pesimiste cu privire la creșterea economică a României

Comisia Europeană a înrăutățit estimările privind creșterea economiei României în anul 2026. Economia României este preconizată să crească marginal, cu doar 0,1% în acest an, comparativ cu un avans de 1,1% anticipat în toamnă, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei, publicate joi, 21 mai 2026.

Executivul comunitar a explicat că, după o creștere a produsului intern brut real de 0,7% în anul 2025, economia românească se așteaptă să stagneze în general în 2026, înainte de a-și reveni la un ritm de 2,3% în 2027. Eforturile de consolidare fiscală și inflația persistent ridicată, determinate de creșterea prețurilor la energie, vor reduce semnificativ consumul intern. Între timp, investițiile finanțate de Uniunea Europeană și exporturile nete contribuie pozitiv la creștere.

Prognoza privind redresarea din 2027 este susținută de așteptările unei inflații mai scăzute și a unor condiții de finanțare mai favorabile. Șomajul se va intensifica moderat în 2026, înainte de a se reduce în 2027, conform estimărilor Comisiei.

Deficitul de cont curent se preconizează că va scădea la 6,4% din PIB pe parcursul orizontului de prognoză. După ce a atins 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar este proiectat să se reducă la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% din PIB în 2027, în timp ce raportul datorie/PIB se preconizează că va crește la 63,3% până în 2027.

Scăderea consumului intern afectează creșterea

În 2026, consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor reduce probabil și mai mult venitul disponibil real, ducând la o scădere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri. Sentimentul economic s-a deteriorat în continuare de la începutul anului 2026, iar indicatorii de înaltă frecvență indică o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern.

Comisia se așteaptă ca exporturile să încetinească, deși vor continua să crească moderat și vor duce la o mică contribuție pozitivă la creștere din partea exporturilor nete. După o redresare în 2025, se preconizează că formarea brută de capital fix va continua să se accelereze în 2026.

Se preconizează că redresarea în construcțiile rezidențiale va continua, în timp ce investițiile în infrastructura publică se vor intensifica pe măsură ce proiectele Planului Național de Redresare și Reziliență sunt finalizate.

Neliniștea sporită a investitorilor, declanșată de riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă, va afecta probabil investițiile private. Cu toate acestea, se așteaptă ca încrederea să se redreseze treptat, consolidând recenta creștere a investițiilor străine directe.

Șomajul va înregistra o creștere moderată

După mai mulți ani de condiții dificile pe piața muncii, ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025 și se preconizează că va continua pe această tendință în 2026. Acest lucru va duce la o creștere moderată a ratei șomajului la aproximativ 6,3% în 2026.

Cu salariile din sectorul public înghețate în 2025 și 2026, creșterea remunerației nominale a angajaților a scăzut la niveluri de o singură cifră.

Întrucât inflația rămâne ridicată, se așteaptă ca costurile unitare reale ale forței de muncă să scadă, susținând competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creșterilor salariale este proiectat să continue în 2027.

Dezinflația a fost încetinită de conflictul din SUA și Iran

Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, se aștepta ca inflația să decelereze într-un ritm rapid în a doua jumătate a anului 2026, susținută de efecte de bază puternice.

Cu toate acestea, conflictul și impactul său asupra prețurilor energiei au încetinit această tendință, arată Comisia. Inflația indicelui armonizat al prețurilor de consum este acum prognozată să ajungă la 7% în medie în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a decelera la 3,7% în 2027.

Măsurile guvernamentale, inclusiv liberalizarea amânată a prețurilor gazelor pentru populație, au atenuat oarecum creșterea prețurilor energiei, notează Executivul Uniunii Europene.

Deficitul public își continuă scăderea

Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, față de un vârf de 9,3% în 2024. Această îmbunătățire reflectă implementarea mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv o înghețare nominală a salariilor și pensiilor în 2025 și 2026 și creșteri de impozite.

Comisia estimează că deficitul se va reduce la 6,2% din PIB în 2026. Investițiile publice sunt proiectate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca procent din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB.

În ceea ce privește veniturile, majorările impozitelor adoptate în 2024 și 2025 sunt preconizate să ducă la creșterea veniturilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, pe fondul reducerilor cheltuielilor publice de capital.

Orientarea fiscală a fost contracționistă în 2025 și se preconizează că se va modera în 2026, înainte de a deveni neutră în 2027. Cheltuielile pentru apărare sunt proiectate să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute de împrumuturi în cadrul programului SAFE, arată Comisia.

Datoria publică este proiectată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63,3% din PIB în 2027.