Cristian Păun avertizează că România trăiește „pe datorie”: Este calea sigură spre un faliment general
SURSA FOTO: imagine generată cu ajutorul AI - Economia României în 2026
Profesorul universitar Cristian Păun de la Academia de Studii Economice avertizează că România nu își mai permite noi majorări de pensii sau salarii, în condițiile în care statul cheltuie deja mai mult decât încasează din taxe. Economistul susține că actualul model economic bazat pe consum alimentat prin datorie nu mai poate continua și avertizează că România plătește deja costuri uriașe doar pentru dobânzile la împrumuturi.
Cristian Păun spune că statul nu strânge suficienți bani nici pentru cheltuielile curente
Cristian Păun a explicat că problema fundamentală a României este dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile statului. Profesorul de la ASE afirmă că statul nu reușește să colecteze din taxe suficienți bani pentru a acoperi pensiile, salariile și asistența socială.
„Nu încasăm din economie taxe câte cheltuieli avem cu pensii, salarii și asistența socială. Nu mai vorbim de investiții, care în mare parte sunt făcute pe credite de la Uniunea Europeană sau pe finanțare nerambursabilă. Nici nu se pune problema să punem bani de la noi pentru așa ceva”, precizează acesta la Antena 3 CNN.
Potrivit acestuia, investițiile importante, precum autostrăzile sau spitalele, sunt realizate aproape exclusiv din fonduri europene sau din bani împrumutați.
Cristian Păun spune că România nu mai are spațiu pentru noi creșteri de cheltuieli fără majorarea deficitului bugetar.
Economistul avertizează că orice majorare de pensii sau salarii ar obliga statul să se împrumute și mai mult, în condițiile în care costurile finanțării sunt deja foarte ridicate.
„Orice majorare în momentul de față de cheltuieli din zona salarii, pensii, asistență socială devine imposibil de făcut fără să crești deficitul și mai mult. Și devine foarte nătâng, pentru că orice creștere de deficit înseamnă să te împrumuți, să te împrumuți la un risc enorm de mare pe care noi îl avem, ceea ce înseamnă un cost enorm de mare al împrumutului”, a explicat Păun.

România plătește aproximativ un miliard de euro pe lună doar pe dobânzi
Cristian Păun atrage atenția că România a ajuns să plătească aproximativ un miliard de euro lunar doar pentru dobânzile aferente împrumuturilor existente.
Ca pondere în economie, aceste costuri depășesc 3% din PIB, nivel comparat de economist cu întregul buget alocat educației.
Profesorul susține că actualul consum este susținut artificial prin datorie și avertizează că această strategie nu poate continua la nesfârșit. El consideră că statul trebuie să reducă cheltuielile și să renunțe la modelul economic bazat pe împrumuturi folosite pentru susținerea consumului.
Cristian Păun a declarat că menținerea acestui sistem reprezintă „calea sigură spre un faliment general”.
„Plătim, în momentul de față, cam un miliard de euro pe lună doar dobânzi. Ca să facem ce? Să venim din nou cu o creștere de pensii, salarii, asistență socială, să mai salvăm consumul? Un consum care, de fapt, e ținut într-un fel de perfuzii așa, artificiale – adică pe caiet, pe datorie. Cu dobânzile astea am ajuns să plătim pe dobânzi trei și ceva la sută din PIB. Adică cât bugetul pentru educație în România, ăla mai ciuntit, așa – nu mai vorbesc de cercetare și alte cele. Este calea sigură spre un faliment general. Și e clar că trebuie să facem ceva cu cheltuielile statului, pentru că nu putem să extragem încă o dată, repet, din economie resursele”, explică Păun.
Economistul explică de ce deficitul bugetar împinge inflația în sus
Profesorul de la ASE a explicat și mecanismul prin care deficitul bugetar contribuie la creșterea inflației. Potrivit acestuia, atunci când statul se împrumută pentru a acoperi diferența dintre cheltuieli și venituri, în economie intră mai mulți bani care nu sunt susținuți de o producție reală.
Acești bani ajung în consum prin salarii, pensii și alte cheltuieli publice, ceea ce pune presiune pe prețuri. Cristian Păun afirmă că inflația poate fi redusă doar dacă autoritățile mențin disciplina fiscală și controlează cheltuielile statului.
Economistul avertizează însă că orice nou derapaj bugetar riscă să reactiveze presiunile inflaționiste și să adâncească problemele economice ale României.
„Ce înseamnă deficit? Înseamnă credit, înseamnă expansiune monetară. Mai mulți bani în economie, prin credit, credit guvernamental, jumătate internațional, la niște dobânzi colosale. Adică niște bani aruncați în economie din elicopter. Majoritatea merg către consum și care țin prețurile acestea într-o zonă. Lumea are bani, dar are bani iluzoriu, are bani pentru că acești bani, de fapt, noi îi împrumutăm. Ori asta nu trebuie să mai continue”, mai spune Cristian Păun.
„Vrem, nu vrem, ne place, nu ne place, nu trebuie să mai continuăm modelul ăsta de dezvoltare, trebuie să ne întoarcem la unul mai real”, a adăugat acesta.
„Noi acum avem o corecție puternică venită de la acel consum pe datorie, pe care îl temperăm masiv din zona, în special din zona sectorului public, cu pensii care nu cresc, cu cheltuieli în sectorul bugetar, cu salariile care nu mai cresc așa de mult sau nu cresc deloc, și așa mai departe. Da, deci noi putem să temperăm această inflație, dar trebuie să ne ținem de povestea asta cu deficitul și cu cheltuielile și cu reformele, pentru că orice derapaj în zona asta este inflaționist”, mai spune Cristian Păun.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





