Liderii UE intră în negocieri tensionate privind bugetul 2028-2034 înainte de summit

Cei 27 de lideri europeni pornesc de la poziții divergente în discuțiile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Dezbaterile se conturează în jurul dimensiunii fondurilor, al surselor de finanțare și al priorităților de cheltuieli, cu diferențe clare între statele membre privind direcția generală a politicilor bugetare.

Germania și Franța se confruntă deschis pe tema viitorului buget al Uniunii Europene

Germania și alte state din grupul „frugalilor” resping ideea unui împrumut comun la nivelul Uniunii Europene, în timp ce Franța susține o astfel de formulă pentru a sprijini investițiile strategice. În paralel, mai multe state din Europa de Sud și de Est solicită alocări mai mari pentru agricultură și coeziune.

„Îmi voi reitera încă o dată cererea de a nu recurge la nicio îndatorare a UE. Nu trebuie s-o facem”, a subliniat vineri cancelarul Friedrich Merz, în a doua zi a unui summit la Bruxelles. Liderul german se află într-o poziție de opoziție față de președintele Emmanuel Macron, care a susținut în mod constant ideea unor investiții europene mai consistente finanțate inclusiv prin împrumuturi comune.

„Trebuie ca Europa noastră să investească mai mult (…). Avem nevoie de un buget mult mai mare pentru a aloca şi mai mulţi bani publici”, a declarat Emmanuel Macron, făcând referire la domenii precum inteligența artificială. Acesta a subliniat că nivelul actual de investiții europene este sub cel al altor economii majore.

Propuneri bugetare și negocieri între instituții

Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de exercițiul financiar anterior. Obiectivul este finanțarea politicilor comune ale Uniunii, de la agricultură și coeziune până la programe de educație, cercetare și inovare.

Negocierile sunt influențate de necesitatea unanimității între statele membre, fiecare având interese economice și bugetare diferite. Țările contributoare nete susțin, în general, o limitare a cheltuielilor, în timp ce statele care primesc mai multe fonduri europene solicită menținerea sau creșterea alocărilor.

O primă propunere de compromis prezentată de președinția cipriotă a Uniunii Europene prevede o ajustare de aproximativ 2% în jos față de proiectul Comisiei Europene, însă aceasta nu a reușit să apropie pozițiile statelor membre.

Divergențe între contribuabilii nete și statele beneficiare

Statele din Europa de Nord, cunoscute informal drept „frugalii”, susțin un buget mai restrâns și resping creșterea semnificativă a cheltuielilor europene. Germania este unul dintre principalii actori din acest grup, criticând amploarea propunerii actuale.

„Propunerea actuală, având în vedere amploarea sa, este mult prea mare”, a afirmat Friedrich Merz, subliniind necesitatea reducerii nivelului de cheltuieli. Austria a adoptat o poziție similară, exprimând opoziția față de creșterea contribuțiilor naționale.

„Contributorii neţi nu sunt bancomatul UE”, a declarat cancelarul Christian Stocker, într-o poziție care reflectă tensiunile dintre statele care contribuie mai mult decât primesc și cele care beneficiază de fonduri europene.

De cealaltă parte, un grup format din 17 state din Europa de Sud și de Est, cunoscut drept „prietenii coeziunii”, susține menținerea și consolidarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională. Aceste state argumentează că politicile de coeziune rămân esențiale pentru echilibrul economic și social al Uniunii.

Dispute privind prioritățile de finanțare și calendarul negocierilor

Discuțiile vizează nu doar volumul total al bugetului, ci și distribuția fondurilor între sectoare. Unele state critică orientarea actuală a propunerii cipriote, care menține un accent puternic pe agricultură și coeziune, în detrimentul domeniilor precum cercetarea, inovarea sau apărarea.

Olanda, de exemplu, a exprimat rezerve față de structura actuală a cheltuielilor, considerând că aceasta nu reflectă suficient nevoile de competitivitate ale economiei europene în raport cu Statele Unite și China. Premierul olandez Rob Jetten a subliniat necesitatea unei ajustări a priorităților bugetare.

„Cu toții ne dorim o Europă mai sigură și mai competitivă și avem nevoie de un buget care să corespundă acestui lucru”, a declarat acesta, adăugând că structura actuală a propunerii nu reflectă suficient transformările economice globale.

Negocierile sunt programate să continue până la finalul anului, într-un calendar considerat strâns de oficialii europeni. Divergențele dintre statele membre și implicațiile politice interne din unele țări majore complică suplimentar procesul de ajungere la un acord comun, potrivit celor relatate de kiprinform.com.