UPDATE 19:20. Au trecut toate amendamentele celor de la PSD
PSD a reușit să-și impună toate amendamentele la legea bugetului, la dezbaterile de astăzi din Comisia de Muncă.
Au trecut amendamentele sprijinite de PSD-UDMR și parlamentarii opoziției de la AUR sau SOS România. Cei de la PNL și USR au votat împotrivă.
Amendamentele PSD însumează aproximativ 1,1 miliarde lei, iar Sorin Grindeanu spune că este o sumă infimă față de PIB-ul real al României sau față de bugetul țării.
UPDATE 15:54. PNL nu va propune amendamente la bugetul de stat 2026
Partidul Național Liberal (PNL) a decis luni, în cadrul unei ședințe a conducerii, ca parlamentarii formațiunii să nu depună amendamente la proiectul bugetului de stat pe 2026 și să nu voteze amendamente care nu fac parte din acordurile negociate în Coaliție. Decizia a fost adoptată cu unanimitate de voturi și stabilește poziția oficială a liberalilor pentru plenul reunit al Parlamentului.
Conducerea PNL a supus la vot mandatarea parlamentarilor de a nu face propuneri individuale și de a nu susține amendamente externe negocierilor de Coaliție. Această poziție reflectă strategia partidului de a sprijini varianta bugetului adoptată de Guvern, fără modificări suplimentare din partea PNL.
Potrivit surselor liberale, decizia de a nu propune amendamente este menită să păstreze coerența Coaliției și să evite blocaje în procesul legislativ.
USR propune desființarea a șase instituții publice „inutile” și susține bugetul 2026 fără amendamente
În contextul dezbaterilor privind bugetul de stat pe 2026 și al eforturilor Guvernului de a reduce cheltuielile publice, USR a anunțat luni depunerea unor proiecte de lege pentru desființarea a șase instituții publice considerate fără utilitate demonstrabilă, finanțate din bani publici pentru a asigura sinecuri apropiaților partidelor tradiționale. Formațiunea a precizat totodată că va susține bugetul în forma agreată în coaliție și propusă de Guvern, fără a depune amendamente.
„Am convenit la crearea acestei coaliţii de guvernare, atunci când situaţia bugetară era disperată, că vom desfiinţa aceste instituţii. Ulterior, partenerii de guvernare s-au făcut că plouă. Am insistat în coaliţie în mai multe rânduri, am oferit textele de lege pentru a fi asumate de coaliţie. Nu s-a dorit. Vom depune proiectele de lege pentru ca românii să vadă cum votează fiecare partid din Parlament”, a declarat senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al pachetului de legi şi fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
”USR a spus deja că nu mai acceptă creşteri de taxe pentru cetăţeni şi nici creşterea notei de plată pentru generaţiile viitoare, creşterea datoriilor pe care vor trebui să le achite copiii şi nepoţii noştri. Cerem, aşadar, partenerilor de coaliţie să respecte ceea ce ne-am asumat împreună, într-un contract semnat acum mai puţin de un an. Pentru ca oamenii să aibă mai mulţi bani în buzunar, ceea ce doreşte şi USR, trebuie să tragem frâna de mână la cheltuielile statului”, afirmă Diana Stoica, lidera deputaţilor USR.
Sorin Șipoș a declarat că USR va susține bugetul pe 2026 în forma convenită în coaliție și propusă de Guvern, fără a depune amendamente.
”Nu am uitat lecţiile anilor anterior, când deficitele prognozate la începutul anului au ajuns să fie mult mai mari la finalul anului şi a fost nevoie de împrumuturi tot mai multe, la dobânzi tot mai mari. Suntem un partid responsabil şi ne uităm la viitor, vrem să ne ţinem promisiunea de a ne încadra într-un deficit de 6,2-6,3% din PIB”, precizează Sorin Şipoş.
Cele şase proiecte ale USR propun abrogarea legilor de înfiinţare pentru:
– Academia Oamenilor de Ştiinţă (AOSR). Pseudo-academie, numără 199 de membri (cu indemnizaţii lunare între 837 şi 1.675 de lei) şi 67 de angajaţi. Membrii includ numeroşi foşti politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenţie de excelenţă academică. Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desfiinţarea AOSR pot fi direcţionate către programe de cercetare cu impact demonstrabil.
– Academia de Ştiinţe Medicale (ASM). Pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu 160 de membri titulari (în contrast flagrant cu cele 8 locuri pe care le are secţia de ştiinţe medicale din Academia Română). Membrii titulari beneficiază pe viaţă de o indemnizaţie lunară egală cu salariul mediu pe economie, deşi ASM nu a avut poziţii publice relevante după anul 2012 şi nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Economia preconizată: peste 3,5 milioane de lei anual.
– Academia de Ştiinţe Tehnice (AST). Autodefinită drept „academie”, instituţia nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante şi nu are impact asupra industriei sau învăţământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizaţii pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenţi). Dovada stă în faptul că 99,25% din bugetul anual al ASTR (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizaţiile membrilor, salarii şi cheltuieli de funcţionare.
– Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului (ISACCL). O altă structură cu pretenţii academice globale, fără rezultate însă, care funcţionează aproape exclusiv din subvenţiile primite de la bugetul de stat. În 2025, a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane lei s-au cheltuit pe salarii şi 0,5 milioane lei pentru bunuri şi servicii. 0 lei pentru publicaţii!
– Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Un institut fantomă, fără impact real în domeniul drepturilor omului, dar cu finanţare constantă din bani publici. IRDO este condus de un consiliu director format din 7 membri, un director şi un director adjunct, pentru un aparat de aproximativ 22 de angajaţi, dintre care 7 sunt personal administrativ. În peste 30 de ani de existenţă, IRDO a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanţă şi fără obligaţii reale de transparenţă. În 2025, a avut un buget de 1,5 milioane lei, din care aproximativ 1 milion de lei a fost pentru salarii, restul pentru cheltuieli curente.
– Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD). Un alt pseudo-institut, fără contribuţie reală la cunoaşterea istorică. Încă de la înfiinţare, în anul 2004, IRRD a fost organizat ca o structură politică, nu ca un institut de cercetare: primii 25 de membri ai Colegiului Naţional au fost numiţi direct de Ion Iliescu, având statut pe viaţă. Acelaşi Ion Iliescu a fost şi primul preşedinte al institutului, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 2021. IRDD are aproape 40 de angajaţi, iar în 2025 a avut un buget de 2,3 milioane de lei.
USR spune că a mai încercat şi în trecut desfiinţarea pseudo-academiilor şi institutelor inutile (prin proiecte de lege distincte) sau măcar decuplarea lor de la bugetul de stat (prin amendamente la legile bugetului de stat). Demersurile au fost însă respinse, sistematic, de celelalte partide.
”Nu renunţăm, vom face în continuare toate demersurile parlamentare, până când vom convinge şi celelalte partide că trebuie stopate sinecurile, iar bugetul de stat nu mai este tratat ca puşculiţa de partid”, precizează formaţiunea.
UPDATE 15:51 PSD propune amendamente la bugetul pentru 2026
Parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) au depus amendamente importante la legea bugetului de stat pentru 2026, vizând creșterea veniturilor și alocarea lor către măsuri sociale, sprijin pentru familii cu venituri reduse, pensionari, mame în concediu pentru creșterea copilului, veterani de război, foști deținuți politici, persoane cu dizabilități și personal monahal.
PSD identifică două surse principale care ar putea aduce 2,3 miliarde lei la buget:
-
Recuperarea arieratelor la contribuțiile sociale – aproximativ 1,3 miliarde lei. Social-democrații subliniază că aceste restanțe reprezintă bani opriți din salariul angajaților, dar nevirați la stat, ceea ce face necesară recuperarea lor.
-
Creșterea încasărilor din TVA pe piața combustibililor – estimată la 1 miliard lei, în contextul majorării prețurilor la carburanți. Aceasta reprezintă o sursă strategică pentru buget, având în vedere impactul economic al sectorului energetic.
PSD propune scutirea de contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru:
-
Mame în concediu pentru creșterea copilului – sprijin pentru perioada de vulnerabilitate economică.
-
Veterani și văduve de război – recunoștință pentru sacrificiul adus patriei.
-
Foști deținuți politici – reparație morală pentru suferințele din timpul dictaturii comuniste.
-
Persoane cu dizabilități – sprijin umanitar și social.
-
Personal monahal – recunoașterea valorilor morale și spirituale.
Amendamentele PSD prevăd alocarea a 1,1 miliarde lei suplimentar pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pentru:
-
Sprijin financiar pentru familii cu copii și venituri reduse.
-
Ajutor pentru familii cu copii cu dizabilități (aproximativ 300 milioane lei).
-
Sprijin pentru 2,8 milioane de pensionari (aproximativ 2,35 miliarde lei).
În total, pentru implementarea măsurilor sociale în 2026, necesarul de finanțare este estimat la 2,65 miliarde lei. PSD subliniază că aceste măsuri nu sunt doar ajustări fiscale, ci reprezintă un act de solidaritate socială și justiție morală pentru categoriile vulnerabile.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Potrivit calendarului stabilit de conducerile celor două Camere ale Parlamentului, termenul limită pentru depunerea amendamentelor la proiectul bugetului de stat este luni, 16 martie 2026, la ora 13:00. După această oră, între 13:00 și 17:00, amendamentele vor fi centralizate și grupate pe comisii, în funcție de ordonatorii principali de credite. La ora 17:30 este programată ședința Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru stabilirea timpilor de dezbatere.
Tensiuni majore în coaliția de guvernare înaintea votului pe buget
Tot luni, în intervalul 18:00 – 22:00, sunt programate ședințe comune ale comisiilor de specialitate ale celor două Camere, care vor examina și aviza proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026, urmând ca avizele să fie transmise Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.
Marți dimineață, între orele 09:00 și 10:30, vor avea loc dezbaterile generale în cadrul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci. Ulterior, de la ora 11:00, până miercuri, 18 martie 2026, la ora 13:00, vor continua dezbaterile cu participarea ordonatorilor principali de credite, fiind elaborate rapoartele asupra proiectului Legii bugetului de stat și asupra proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.
Miercuri, la ora 15:00, vor fi depuse rapoartele Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci privind cele două proiecte de lege, iar la ora 15:30 este programată o nouă ședință a Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru stabilirea timpilor de dezbatere în plen.
Tot miercuri, de la ora 16:00, va începe ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026. Dezbaterile vor continua și joi, incluzând atât discuții generale, cât și dezbateri pe anexe, iar votul final asupra bugetului este programat pentru ziua de joi.
Între partidele din coaliție a apărut un conflict deschis pe tema amendamentelor la buget
În paralel cu pregătirea dezbaterilor parlamentare, între partidele din coaliție a apărut un conflict deschis pe tema amendamentelor la buget. PNL a transmis duminică un avertisment către PSD, înaintea ședinței conducerii social-democraților dedicată bugetului, cerând partenerilor de guvernare să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției.
Liberalii au subliniat că amendamentele la buget trebuie discutate în coaliție și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. PNL a avertizat că orice altă abordare ar plasa PSD în afara acordului politic dintre partenerii de guvernare și a atras atenția că, după criza bugetară din anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică.
În ciuda acestor avertismente, conducerea PSD a decis duminică să voteze bugetul în Parlament, dar să depună amendamente pentru finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate. Decizia a fost anunțată de președintele PSD, Sorin Grindeanu, după reuniunea Consiliului Politic Național al partidului, printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan.
PSD a anunțat depunerea unor amendamente menite să asigure finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate
Liderul social-democrat a precizat că PSD va susține modificările pe care le consideră obligatorii pentru ca bugetul să reflecte și viziunea social-democrată asupra politicilor publice și a anunțat depunerea unor amendamente menite să asigure finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un program de sprijin destinat pentru 3,5 milioane de familii. În același mesaj, Grindeanu i-a transmis premierului că trebuie fie să susțină cerințele considerate rezonabile de PSD și de celelalte partide din coaliție, fie să își asume consecințele politice.
„Vom depune amendamente pentru a asigura finanţarea integrală a Pachetului de Solidaritate”, a transmis Sorin Grindeanu.
Reacția premierului Ilie Bolojan nu a întârziat. Șeful Guvernului a calificat anunțul PSD privind depunerea amendamentelor drept o acțiune politică prin care social-democrații încearcă să adopte o retorică similară cu cea a AUR pentru a se delimita de responsabilitățile guvernării.
Bolojan a susținut că modul de acțiune al PSD nu poate produce rezultate și a făcut un apel la responsabilitate către parlamentari, subliniind că proiectul de buget pentru 2026 este unul foarte restrâns și că revenirea la greșelile din anii trecuți ar fi o decizie greșită. Premierul a explicat că întârzierea adoptării bugetului a fost determinată de lipsa pachetului de reforme din administrație, fără de care nu puteau fi reduse cheltuielile de personal și implicit deficitul bugetar.
„Ceea ce a făcut PSD astăzi este o acţiune politică pe care am discutat-o de foarte multe ori în discuţiile pe care le-am avut în ultimele luni, când am discutat bugetul. Bugetul s-a lungit din cauza faptului că nu am avut pachetul din administraţie, dacă nu aveai pachetul din administraţie, nu puteai să reduci cheltuielile de personal, nu ai cum să reduci deficitul dacă nu faci economii, aici e un lanţ de decizii care au fost luate. Prin urmare, este o acţiune den tip politic, pentru că nu o dată, ci de mai multe ori am întrebat în coaliţie care sunt sursele pentru acoperi aceste propuneri”, a spus premierul la Digi24.
Potrivit prim-ministrului, în cadrul discuțiilor din ultimele luni din coaliție au fost cerute în mod repetat explicații privind sursele de finanțare pentru propunerile suplimentare, iar inițiativa PSD de a depune amendamente în Parlament reprezintă, în opinia sa, o acțiune cu caracter politic.
