Legea reformei din sănătate, promulgată și publicată în Monitorul Oficial: noi reguli pentru medici, pacienți și spitale
Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament la începutul lunii septembrie, a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, marcând intrarea în vigoare a unei reforme considerate esențiale pentru modernizarea sistemului medical românesc.
Președintele României, Nicușor Dan, transmitea, cu o zi în urmă, că a promulgat actul normativ, despre care a afirmat că va permite implementarea unei reforme consistente în domeniul sănătății. Șeful statului a explicat că legea face parte din pachetul de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și că noile reglementări oferă medicilor de familie posibilitatea de a deschide mai ușor puncte de lucru în localitățile mici.
Totodată, pacienții cu afecțiuni grave, precum HIV/SIDA, tuberculoză sau cancer, vor beneficia de servicii spitalicești decontate integral, inclusiv în regim de spitalizare de zi.
Președintele a mai declarat că actul normativ consolidează autonomia medicilor în luarea deciziilor profesionale și întărește responsabilitatea managerială în spitale, prin introducerea unor indicatori clari de performanță.
El a subliniat că aplicarea legii va duce la o creștere a calității și eficienței serviciilor medicale, întrucât reforma aduce corectitudine, transparență sporită în utilizarea fondurilor publice și are drept scop final îmbunătățirea actului medical pentru fiecare cetățean.
„Acest proiect face parte din pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Prin noile reglementări, medicii de familie vor putea deschide mai uşor puncte de lucru în localităţi mici, pacienţii cu boli grave (HIV/SIDA, tuberculoză, cancer) vor beneficia de servicii spitaliceşti decontate integral în regim de spitalizare de zi.
În acelaşi timp, legea consolidează autonomia medicilor în deciziile profesionale şi întăreşte responsabilitatea managerială în spitale, inclusiv prin introducerea unor indicatori clari de performanţă.
Aplicarea acestei legi va creşte calitatea şi eficienţa serviciilor pentru că reforma înseamnă corectitudine, transparenţă sporită în folosirea fondurilor publice, obiectivul final fiind un act medical mai bun pentru fiecare cetăţean”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de socializare.
CCR a respins sesizarea împotriva acestei legi pe 8 octombrie
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională, însă, pe 8 octombrie, CCR a respins sesizarea și a declarat actul normativ constituțional, deschizând astfel calea pentru implementarea noilor măsuri.
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la momentul asumării răspunderii în Parlament, principalele direcții ale reformei din sistemul sanitar. El a arătat că obiectivul principal este reorientarea pacienților din zona spitalizării către medicina de familie și medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor nejustificate. Conform premierului, această măsură ar putea duce la economisirea a peste 3 miliarde de lei anual, bani care ar putea fi redirecționați pentru servicii medicale.
Bolojan a precizat că se va schimba și modalitatea de plată a medicilor de familie, accentul urmând să fie pus pe serviciile oferite pacienților. Două treimi din plata acestora vor fi calculate pe baza serviciilor efective, iar o treime va depinde de numărul pacienților înscriși pe listă.
„În primul rând, reforma pe care o propunem porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare. Şi, prin tratarea pacienţilor la medicul de familie sau la cel de specialitate, se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecţionaţi pentru servicii medicale.
Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienţilor, care vor constitui peste două treimi din plată, dar o treime din banii plătiţi vor fi pe baza numărului de pacienţi înscrişi pe listă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Creșterea accesului la servicii medicale pentru pacienții din comunități izolate
O altă direcție importantă a reformei vizează creșterea accesului la servicii medicale pentru pacienții din comunități izolate.
Premierul a explicat că seniorii, bolnavii cronici și persoanele cu dizabilități vor beneficia de îngrijiri la domiciliu fără costuri suplimentare, iar mecanismul de acces la medicamente inovative va fi regândit pentru a asigura predictibilitate și echilibru bugetar, stimulând în același timp prescrierea de medicamente generice.
„Seniorii, bolnavii cronici şi persoanele cu dizabilităţi primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă şi mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice”, a afirmat premierul Bolojan.
În privința spitalelor, premierul a subliniat că legea aduce reguli mai stricte de responsabilitate, performanță și disciplină financiară. Contractele managerilor vor fi bazate pe indicatori de performanță și vor fi evaluate transparent, eliminându-se numirile fără concurs.
Bolojan a precizat că se introduc sancțiuni pentru serviciile fictive și mecanisme de recuperare a sumelor nejustificate, în timp ce plățile pe servicii medicale vor avea o pondere mai mare decât influențele salariale.
Apar spitalele de importanță strategică
Totodată, Guvernul va crea o nouă categorie – spitalele de importanță strategică – care va permite prioritizarea investițiilor și dotărilor în unități esențiale pentru gestionarea crizelor medicale.
Premierul a adăugat că și spitalele private vor fi responsabilizate: acestea vor trebui să suporte costurile dacă un pacient externat nejustificat este reinternat într-un spital public în termen de 48 de ore pentru aceeași patologie.
„Pentru a asigura un management profesionist în spitale, contractele vor fi pe bază de indicatori de performanţă, evaluarea se va face transparent şi se elimină numirile fără concurs. Creşte responsabilitatea managerilor şi a şefilor de secţie. Se introduc sancţiuni clare şi mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practică prin care s-au sifonat uneori bani de la buget.
Creşte ponderea plăţilor pe servicii medicale şi scade ponderea influenţelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să-şi dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate către populaţie.
Vom consolida reţeaua publică prin introducerea categoriei spitale de importanţă strategică. Aceasta va ajuta la prioritizarea investiţiilor şi dotărilor pentru unităţi vitale în gestionarea crizelor medicale. În acelaşi timp, responsabilizăm şi spitalele private.
Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat şi reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeaşi patologie”, a mai explicat șeful Guvernului în momentul în care și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege.
