Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsUPDATE 17:00. Iranul refuză planul în 15 puncte al lui Trump și consideră că nu ar fi „logic” să iniţieze negocieri cu SUA
Iranul nu va accepta un armistiţiu şi consideră că nu ar fi „logic” să iniţieze negocieri cu Statele Unite, a relatat miercuri agenţia de ştiri semi-oficială iraniană Fars, citând o sursă la curent cu activitatea diplomatică, relatează CNN.
„O sursă bine informată, care a vorbit cu Fars News, a subliniat eşecul părţii adverse de a-şi atinge obiectivele, şi a declarat: «Iranul nu acceptă un armistiţiu. În esenţă, iniţierea unui astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică»”, a relatat agenţia de stat iraniană.
Fars News a citat, de asemenea, această sursă care a afirmat că Iranul intenţionează să-şi atingă obiectivele strategice înainte de a pune capăt războiului.
Pe de altă parte, potrivit Axios, canalul iranian de limbă engleză Press TV susţine că Iranul a informat Statele Unite, prin intermediari, că respinge propunerea în 15 puncte a administraţiei Trump pentru negocieri.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Press TV că termenii SUA sunt „excesivi” şi că războiul se va termina doar „în condiţiile şi conform calendarului stabilite de Teheran”. Oficialul iranian a declarat pentru Press TV că Teheranul consideră că ultima propunere a administraţiei Trump de a purta negocieri este „o manevră tactică”.
Oferta SUA includea numeroase elemente la care Teheranul s-a opus în repetate rânduri, însă respingerea ei categorică ar putea spori riscul unei escaladări majore – inclusiv posibilitatea ca Trump să reia ameninţarea de a distruge centralele electrice iraniene, scrie Axios.
Declaraţiile de la Teheran vin după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că atât SUA, cât şi Iranul doresc să „ajungă la un acord”. Trump a spus că emisarii săi, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au fost implicaţi în discuţii, pe care, potrivit lui, Iranul le-a iniţiat.
El nu a dezvăluit cu cine din Iran discută SUA, dar a precizat că nu este noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, despre a cărui soartă nu se ştiu prea multe.
UPDATE 13:02. Iranul impune taxe pe Strâmtoarea Ormuz
Iranul a început să perceapă taxe pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, consolidându-și influența asupra uneia dintre cele mai vitale rute maritime din lume, potrivit Bloomberg. Această decizie are implicații majore pentru comerțul internațional și securitatea energetică globală.
Sursele citate indică că taxa pentru o singură călătorie poate ajunge până la două milioane de dolari. Unele nave au plătit deja aceste sume, însă detaliile privind modul de plată și moneda utilizată rămân neclare. Această abordare arată extinderea controlului Iranului asupra rutei, pe care trece zilnic aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii, precum și volume importante de alimente și metale.
Lipsa de transparență și incertitudinea privind cine va fi următorul navlositor amplifică tensiunile și creează o stare de instabilitate pentru traficul comercial internațional.
Impactul asupra comerțului și aprovizionării globale
De la începutul conflictului, numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz a scăzut semnificativ. Cele mai multe nave care circulă sunt legate de Iran, în timp ce alte state preferă rute alternative mai apropiate de coasta iraniană.
India a ajutat patru cisterne de GNL să traverseze strâmtoarea și a reafirmat că dreptul internațional garantează libera trecere, fără a impune plata de taxe. Prim-ministrul Narendra Modi a discutat situația și impactul asupra aprovizionării energetice cu președintele american Donald Trump.
Iranul intenționează să transforme taxele percepute în mecanisme permanente ca parte a unei înțelegeri postbelice mai ample. Parlamentul iranian a propus o inițiativă legislativă pentru a institui o taxă oficială pentru utilizarea Strâmtorii Ormuz ca „traseu sigur”, semnalând dorința Teheranului de a-și maximiza influența strategică și economică în regiune.
Producătorii arabi din Golful Persic consideră chiar și taxele temporare inacceptabile, motivând că afectează suveranitatea și creează un precedent periculos pentru comerțul energetic. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite folosesc deja conducte alternative pentru a ocoli Strâmtoarea Ormuz, menținând livrările de petrol către piețele internaționale.
Administrația SUA a evaluat posibilitatea ocupării sau blocării insulei iraniene Kharg pentru a restabili tranzitul, însă o astfel de operațiune ar expune forțele americane la riscuri majore, având în vedere că insula gestionează aproximativ 90% din petrolul iranian. Experții subliniază că intervenția militară ar fi posibilă doar după reducerea capacității militare iraniene din zonă.
Oficialii iranieni refuză să discute deschiderea necondiționată a Strâmtorii Ormuz și se concentrează pe contracararea atacurilor forțelor americane și israeliene. Această poziție indică faptul că Iranul consideră ruta maritimă esențială pentru influența sa strategică și că tensiunile ar putea persista pe termen lung, afectând comerțul global și securitatea energetică.
UPDATE 10:21 Cererile Iranului pentru încetarea războiului
Conflictul dintre Iran, Israel și SUA se apropie de o fază critică diplomatică, după ce Teheranul a formulat condiții stricte pentru a accepta încetarea ostilităților, potrivit relatărilor Wall Street Journal și The Times of Israel.
Iranul solicită despăgubiri pentru atacurile suferite și ridicarea completă a sancțiunilor internaționale. În plus, Teheranul cere închiderea tuturor bazelor militare americane din Golful Persic și garanții că ostilitățile nu vor fi reluate.
O altă condiție cheie vizează oprirea atacurilor Israelului asupra grupării Hezbollah din Liban, aliată strategic cu Iranul. De asemenea, Teheranul propune un acord regional care să permită perceperea unor taxe de trecere pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, crucială pentru exportul global de petrol.
Potrivit surselor citate de WSJ, Iranul nu acceptă negocieri privind reducerea programului său de rachete balistice, complicând perspectivele unui acord. Totodată, condițiile Teheranului nu includ discuții despre programul nuclear, accentuând diferențele fundamentale dintre pozițiile Iranului și ale Washingtonului.
Oficiali americani au descris cererile Iranului drept „nerealiste și imposibil de acceptat”, în timp ce lideri arabi și oficiali occidentali consideră că poziția Teheranului face ca un armistițiu să fie mult mai dificil de obținut. Mesajele dintre SUA și Iran au fost transmise indirect prin intermediari din Orientul Mijlociu, subliniind dificultățile diplomatice majore.
UPDATE 08:52 Garda Revoluționară a Iranului a anunțat că a efectuat un nou val de atacuri
Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene, dominat de Gărzile Revoluționare, a respins vehement ideea unor negocieri cu Washington. Ebrahim Zolfaqari, purtătorul de cuvânt al comandamentului, a declarat pentru televiziunea de stat iraniană:
„Ați ajuns atât de departe în lupta voastră internă încât negociați cu voi înșivă? Noi nu vom ajunge niciodată la un acord cu voi. Nici acum, nici vreodată.”
Iranul subliniază că nu poate negocia cu Statele Unite, amintind de două atacuri americane asupra țării în timpul negocierilor de nivel înalt din ultimii doi ani.
Miercuri dimineață, Garda Revoluționară a Iranului a anunțat că a efectuat un nou val de atacuri vizând mai multe locații din Israel, printre care Tel Aviv și Kiryat Shmona, precum și baze americane situate în Kuweit, Iordania și Bahrain, potrivit relatărilor presei de stat iraniene, citate de Reuters.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat într-o nouă fază critică după ce Israelul a lansat atacuri aeriene asupra capitalei Teheran, escaladând tensiunile cu Iran și amplificând riscurile unui război regional de amploare.
Loviturile au vizat infrastructură strategică, însă surse locale indică și impact asupra unor zone rezidențiale, unde echipele de salvare intervin în continuare.
Escaladare militară între Israel și Iran
Replica Teheranului nu a întârziat. Forțele iraniene au lansat atacuri asupra unor ținte din Israel, inclusiv în Tel Aviv, dar și asupra bazelor militare americane din Kuweit, Iordania și Bahrain.
În paralel, state din Golf precum Arabia Saudită au raportat interceptarea unor drone, semn că războiul depășește deja granițele celor două țări.
În acest context tensionat, Donald Trump a anunțat că Statele Unite poartă negocieri pentru oprirea conflictului. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, Washingtonul ar fi transmis Teheranului un plan complex în 15 puncte, care vizează:
- limitarea sau eliminarea programului nuclear iranian
- încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune
- redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru transportul global de petrol
Aceste propuneri sunt văzute drept esențiale pentru stabilizarea piețelor energetice și reducerea tensiunilor geopolitice.
Autoritățile iraniene resping existența unor negocieri concrete. Mohammad Baqer Qalibaf a calificat informațiile drept „nefondate”, sugerând că pozițiile rămân departe de un compromis real.
Între timp, Pakistanul încearcă să joace un rol de mediator. Premierul Shehbaz Sharif a propus organizarea unor discuții directe între SUA și Iran, într-un efort de detensionare a situației.
Criza energetică globală se adâncește
Blocarea parțială a Strâmtorii Ormuz — rută prin care circulă aproximativ 20% din petrolul mondial — a declanșat una dintre cele mai grave crize energetice din ultimele decenii. Impactul este resimțit la nivel global:
- creșteri bruște ale prețurilor combustibililor
- volatilitate pe piețele financiare
- perturbări în transportul aerian și maritim
Chiar dacă apar semnale privind un posibil armistițiu temporar, incertitudinea rămâne ridicată.
SUA își întăresc prezența militară în regiune
În paralel cu eforturile diplomatice, Statele Unite își întăresc prezența militară în regiune. Trimiterea de trupe suplimentare, peste cele deja staționate, indică faptul că scenariul unui conflict de durată rămâne plauzibil.
Pe termen scurt, evoluția situației depinde de rezultatul negocierilor și de capacitatea actorilor implicați de a evita o escaladare totală. Pe termen lung însă, conflictul dintre Israel și Iran riscă să redefinească echilibrul de putere din Orientul Mijlociu și să genereze efecte economice globale semnificative.
