UPDATE: Iranul amenință România. Anunț oficial de la Teheran: Ar echivala cu participarea! Reacția MAE și a ministrului Apărării

Iranul a transmis luni un avertisment României, susținând că va răspunde pe plan politic și juridic dacă țara ar permite Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva Iranului.

UPDATE 21:30. MApN: Nu există amenințări militare directe la adresa României. Scutul de la Deveselu ne protejează și de Iran. Avioanele sosite din SUA nu conțin explozibili

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dă asigurări că nu există amenințări militare directe la adresa României.

„Din analizele pe care structurile specializate din România le au, nu există un risc suplimentar asociat neapărat românilor. Că există riscuri de atacuri terroriste, atentate undeva în lume unde s-ar afla și români, se poate întâmpla, dar nu este cu scop.

Ministerul Apărării deține informații cu privire la riscuri militare, cu privire la alte categorie de riscuri. Sunt alte structuri ale statului român care până acum nu m-au informat că exista o astfel de amenințare”, a spus ministrul luni seară, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor.

Radu Miruță a subliniat că sistemul de apărare antirachetă de la Baza militară Deveselu oferă protecție României inclusiv în fața unor eventuale amenințări venite dinspre Iran.

„Există certitudinea că Scutul de la Deveselu apără România inclusiv împotriva amenințărilor care ar putea veni și din Iran. Există certitudinea că România deține o serie de capabilități pentru a preveni astfel de eventuale atacuri. Există preocuparea în permanență de a crește gradul de înzestrare la Armata Română, pentru a fi capabili să descurajăm mai mult”, a afirmat ministrul.

El a adăugat că prezența militarilor americani pe teritoriul României are rol de descurajare și contribuie la creșterea securității naționale.

„Faptul că militari americani vin în România, este ceva ce crește gradul de descurajare, nu ceva ce scade gradul de descurajare”, a spus Miruță.

Ministrul Apărării a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. Potrivit lui Radu Miruţă, armata SUA a transmis României în scris acest lucru.

”Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri.

Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă.

UPDATE 19:30. Zborurile civile, oprite temporare pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu

Operațiunile civile pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu vor fi suspendate timp de 32 de ore și 30 de minute, potrivit unei notificări aeronautice oficiale publicate luni în sistemul internațional de informare pentru aviație.

Conform informării, traficul aerian civil va fi oprit între 20 martie, ora 11:00, și 21 martie, ora 19:30.

Aeroportul va fi închis traficului aerian obișnuit, dar rămâne disponibil pentru operațiuni speciale sau de urgență. În continuare vor putea opera anumite categorii de zboruri considerate esențiale, precum cele militare, misiunile de căutare și salvare, zborurile de poliție aeriană, evacuările medicale și alte zboruri de urgență.

UPDATE 16:55. Reacția MAE: Nu suntem parte a conflictului

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis luni că România nu este implicată în conflictul izbucnit în Iran și că nu reprezintă o parte a acestuia. Prioritatea țării noastre rămâne efortul diplomatic pentru de-escaladarea tensiunilor, ca răspuns la amenințările directe formulate de regimul de la Teheran.

„Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări: Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu. România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”, a precizat MAE într-un comunicat de presă. „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, se mai arată în comunicat.

Ministerul român de Externe condamnă „atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor”.

„Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, a menționat MAE în comunicat.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a amenințat luni România cu „un răspuns politic și juridic adecvat”, ca urmare a deciziei Bucureștiului de a permite forțelor americane să utilizeze bazele militare pentru reaprovizionarea aeronavelor implicate în misiuni în Orientul Mijlociu.

„Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Aceste zile vor trece, iar Iranul va ieși din această încercare cu demnitate și cu fruntea sus. Nicio țară nu ar trebui să-și permită să ofere, în mod direct sau indirect, facilitățile sale Statelor Unite sau regimului sionist, pentru a ajuta partea agresoare”, a transmsi Baghaei

Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Iran, Esmaeil Baghaei, care a afirmat că Teheranul îndeamnă statele să nu se implice în război. Oficialul iranian a avertizat că, în cazul în care România ar pune la dispoziția Statelor Unite baze militare pentru astfel de operațiuni, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului.

Tensiuni diplomatice între Iran și România

El a subliniat că o asemenea acțiune ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional și ar atrage responsabilitate internațională pentru România, potrivit Iran International.

„Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Baghaei într-o conferinţă de presă săptămânală.

Reacția Teheranului apare după ce Parlamentul României a luat act miercuri de scrisoarea lui Nicușor Dan

Reacția Teheranului apare după ce Parlamentul României a luat act miercuri de scrisoarea lui Nicușor Dan privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare din SUA. Decizia fusese aprobată anterior în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Șeful statului a precizat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă fiind în corelare cu scutul antirachetă de la Baza Militară Deveselu. Șeful statului a explicat că aceste echipamente au caracter defensiv și nu sunt dotate cu armament propriu-zis, fiind considerate în termeni tehnici echipamente non-cinetice.

Potrivit explicațiilor oferite de Nicușor Dan, acestea vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat dintre România și Statele Unite, într-un tip de colaborare similar cu cel pe care și alte state membre ale Organizația Tratatului Atlanticului de Nord îl desfășoară în această perioadă.

„Subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. (…) Ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România şi Statele Unite şi este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac”, a precizat Nicuşor Dan.

Marius Lazurca a apreciat că este o eroare ideea potrivit căreia România ar fi devenit o țintă

La rândul său, consilierul prezidențial pentru probleme de siguranță națională, Marius Lazurca, a declarat că Statele Unite nu au cerut României o bază militară, ci oferă mai multă siguranță cetățenilor români. El a apreciat că este o eroare ideea potrivit căreia România ar fi devenit o țintă după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu sau că riscurile ar fi crescut în urma deciziei Parlamentului privind dislocarea echipamentelor militare americane.

„După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict (n.red. din Orientul Mijlociu) sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României”, a declarat Lazurca.