UPDATE: Donald Trump, luat în râs de Iran: Strâmtoarea Ormuz este închisă doar pentru „dușmani”

Donald Trump avertizează NATO și China că securitatea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol, în timp ce ONU atrage atenția că dependența Europei de petrol și gaze face continentul vulnerabil la crize energetice.

UPDATE 15:07 Iranul susține că Strâmtoarea Ormuz este închisă doar pentru „dușmani”

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat luni că Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de petrol, rămâne deschisă doar pentru cei care nu sunt considerați „dușmani” ai țării.

Potrivit lui Araghchi, Teheranul nu a purtat schimburi de mesaje cu Washingtonul și nu a solicitat niciun armistițiu. Ministrul iranian a subliniat că țara sa este angajată într-o „rezistență mândră” și că refuzul armistițiului are scop defensiv: prevenirea unor viitoare atacuri împotriva Iranului.

El a mai clarificat că uraniul îmbogățit la 60% nu echivalează cu deținerea unei bombe nucleare, reafirmând angajamentul Iranului față de propria securitate.

„După 15 zile de război, au recurs la alte forțe pentru a asigura securitatea Strâmtorii Hormuz, apelând la cei pe care îi considerau dușmani până ieri”, a spus Araghchi.

„Ei cer altor țări să vină și să-i ajute, astfel încât strâmtoarea să rămână deschisă. Din perspectiva noastră, strâmtoarea este deschisă, dar este închisă pentru dușmanii noștri, închisă pentru cei care au comis această agresiune lașă împotriva noastră și pentru aliații lor.”

Un alt oficial iranian a precizat că Strâmtoarea funcționează „doar în condiții speciale” și că navele care nu fac parte din operațiunile ostile pot tranzita liber, în coordonare cu forțele armate iraniene. SUA, Israelul și aliații acestora nu vor putea folosi coridorul pentru acțiuni agresive împotriva Iranului.

„Părțile care nu sunt implicate în agresiunea militară împotriva Iranului au putut trece prin Strâmtoarea Hormuz în coordonare cu și cu permisiunea forțelor noastre armate”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei.

„Nicio țară de coastă aflată într-o astfel de situație nu poate permite navelor și ambarcațiunilor inamice să treacă în mod normal pentru a se întări și a desfășura acțiuni agresive împotriva acelui stat de coastă”, a adăugat el, precizând că SUA, Israelul și susținătorii acestora „nu ar trebui, în mod firesc, să poată folosi Strâmtoarea Hormuz pentru a ataca Iranul”.

Iranul ia în considerare permiterea trecerii petrolierelor chinezești dacă tranzacțiile sunt efectuate în yuani, nu în dolari americani. Aceasta strategie ar putea crea un precedent economic și ar reflecta orientarea Teheranului către parteneri strategici alternativi la SUA.

UPDATE 12:49 România reafirmă rolul defensiv al NATO în contextul crizei Strâmtorii Ormuz

România subliniază că NATO rămâne o alianță defensivă, în timp ce tensiunile din Strâmtoarea Ormuz afectează aprovizionarea globală cu petrol. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni că România a permis deja Statelor Unite să utilizeze bazele militare pentru operațiuni legate de conflictul din Iran, reafirmând parteneriatul strategic româno-american.

Oana Ţoiu a reiterat că rolul principal al NATO este defensiv.

„Am spus şi vom continua să spunem că NATO este, mai întâi de toate, o alianţă defensivă şi aceasta este cea mai importantă parte pe care trebuie să ne concentrăm”, arată aceasta.

Ţoiu a subliniat că România sprijină întărirea capabilităților defensive, inclusiv mijloace non-cinetice, prin utilizarea bazelor militare americane.

”În ceea ce priveşte oferirea de sprijin, aşa cum am mai spus, România a acceptat să permită Statelor Unite ca împreună să ne creştem capacităţile de apărare, inclusiv cele non-cinetice, pentru că, eu cred că este, de asemenea, la fel de important ca, odată ce avem acest parteneriat strategic în vigoare, iar România şi Statele Unite au un asemenea parteneriat de multă vreme, când vine vorba despre capabilităţi defensive, acestea sunt ceva ce putem folosi”, a declarat Oana Ţoiu.

UPDATE 12:37 UE analizează opțiuni pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, în contextul presiunilor lui Trump

Uniunea Europeană explorează măsuri pentru a asigura navigabilitatea Strâmtorii Ormuz, un coridor maritim strategic prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de petrol, a declarat luni șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Aceasta a precizat că zona rămâne „în afara sferei de competență a NATO”, dar că UE discută opțiuni, inclusiv modificarea mandatului operațiunii EUNavfor ‘Aspides’ în Marea Roșie, pentru a permite escortarea navelor care tranzitează strâmtoarea.

„Am luat legătura cu NATO în trecut, dar, de fapt, acest lucru nu ține de competența NATO (…) Nu există țări membre NATO în strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea sa la Consiliul miniștrilor de externe al UE, la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a prezis alianței un „viitor foarte sumbru” dacă nu îl va sprijini în eforturile de a debloca strâmtoarea.

Kallas a explicat că miniștrii de externe ai UE vor analiza dacă operațiunea Aspides poate fi extinsă sau adaptată pentru a proteja traficul maritim din Ormuz.

„Este în interesul nostru să menținem deschisă Strâmtoarea Ormuz și de aceea discutăm și despre ce putem face în această privință din partea europeană”, a spus ea.

„Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune; dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor. Se vorbește și despre o coaliție de voluntari în acest sens“, propusă de Franța, a declarat ea.

În paralel, Japonia și Australia au respins solicitarea președintelui american de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz.

„Întrucât nu ni s-a solicitat încă oficial acest lucru, este dificil să răspundem speculațiilor. Guvernul japonez studiază modul de implementare a măsurilor necesare. Analizăm modul în care putem proteja navele japoneze și echipajele acestora, precum și ce se poate face în cadrul legal”, a explicat Takaichi.

Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat că guvernul său analizează măsuri pentru protecția navelor și echipajelor japoneze, dar nu există planuri oficiale de desfășurare militară.

Ministrul australian al Transporturilor, Catherine King, a anunțat că Australia nu va trimite nave pentru protecția petrolierelelor, reafirmând că decizia vine din considerente de securitate și cadrul legal.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Donald Trump avertizează NATO și China

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur către NATO și China, subliniind importanța securizării Strâmtorii Ormuz, un punct strategic vital pentru aprovizionarea globală cu petrol. Într-un interviu recent pentru Financial Times, Trump a declarat că Alianța Transatlantică riscă un viitor „foarte rău” dacă aliații europeni nu contribuie efectiv la protejarea acestei rute maritime esențiale.

Trump a afirmat că țările care beneficiază de fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz trebuie să participe la menținerea securității zonei.

„Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a explicat președintele SUA, avertizând că lipsa implicării va avea consecințe asupra viitorului NATO.

El a comparat această situație cu sprijinul acordat de SUA Ucrainei în războiul cu Rusia, subliniind că așteaptă reciprocitate din partea aliaților.

„Noi am fost acolo pentru ei, dar ei nu au fost acolo pentru noi”, a adăugat Trump.

Asistență militară și neutralizarea amenințărilor iraniene

Președintele american a menționat că aliații NATO ar putea contribui prin misiuni de deminare și prin contracararea amenințărilor navale de pe coasta iraniană, unde dronele și minele navale au creat pericole majore pentru traficul maritim internațional.

„Vrem oameni care să neutralizeze niște actori periculoși de-a lungul coastei”, a spus Trump, evidențiind importanța unui răspuns coordonat.

Nemulțumiri față de Marea Britanie

Trump și-a exprimat frustrarea față de premierul britanic Keir Starmer, reproșând că Regatul Unit nu a oferit sprijinul solicitat în operațiunile comune americano-israeliene împotriva Iranului.

„Marea Britanie ar putea fi considerată aliatul nr. 1, dar au trimis nave doar după ce am neutralizat pericolul. Aveam nevoie de ele înainte”, a declarat Trump.

Pe lângă NATO, Trump a cerut implicarea Chinei, subliniind că țara asiatică depinde de Strâmtoarea Ormuz pentru aproximativ 90% din petrolul său. Președintele SUA a avertizat că ar putea amâna summitul planificat cu Xi Jinping până când poziția Beijingului în legătură cu această criză va fi clarificată.

„Am vrea să știm poziția lor înainte de întâlnire. Două săptămâni este mult timp… Am putea amâna”, a precizat Trump.

Recent, Trump a solicitat mai multor țări – inclusiv China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit – să participe la un efort comun pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.

În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, s-a întâlnit la Paris cu vicepremierul chinez He Lifeng pentru a discuta pregătirile summitului de la Beijing, accentuând eforturile diplomatice americane de a mobiliza atât aliații tradiționali, cât și partenerii economici importanți.

ONU avertizează că dependența de petrol și gaze este periculoasă

Uniunea Europeană se confruntă cu o lecție dureroasă despre vulnerabilitatea energetică, ca urmare a războiului din Iran, avertizează Simon Stiell, responsabil ONU pentru schimbări climatice. Oficialul subliniază că dependența excesivă de combustibili fosili subminează securitatea națională și costă milioane de consumatori europeni.

Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat creșteri record ale prețurilor la petrol și gaze. În doar două săptămâni, prețul gazelor în Europa a urcat cu 50%, generând presiuni asupra economiilor și a bugetelor gospodăriilor.

„Dependenţa de combustibili fosili subminează securitatea naţională şi suveranitatea, înlocuindu-le cu subordonarea şi creşterea costurilor”, susţine Simon Stiell, secretar executiv al Departamentului ONU pentru schimbări climatice (UNFCCC) într-un discurs pe care urmează să-l rostească la un eveniment preconizat pentru luni la Bruxelles, fragmente din acesta fiind făcute publice anticipat.

UE importă peste 90% din petrol și 80% din gazul consumat. Această dependență face Europa extrem de vulnerabilă la șocuri globale și fluctuații de preț, asemenea crizei energetice din 2022, când reducerea livrărilor de gaze rusești a dus la creșteri dramatice ale costurilor la energie.

Secretarul ONU pentru climă subliniază că energia solară, eoliană și nucleară produsă local reprezintă cheia securității energetice și a stabilității prețurilor.

Unele guverne europene, inclusiv Italia și Ungaria, solicită relaxarea temporară a politicilor climatice pentru a reduce costurile industriei. Oficialul ONU avertizează că aceste măsuri reprezintă doar o soluție temporară și că tranziția energetică rapidă este singura cale sigură.

„Dependenţa excesivă de importurile de combustibili fosili va face ca Europa să se târască în permanenţă de la o criză la alta”, mai avertizează oficialul ONU. „Sursele regenerabile schimbă lucrurile. Lumina soarelui nu depinde de strâmtori maritime înguste şi vulnerabile”, a mai declarat oficialul citat.