Iranul amenință din nou SUA. Teheranul avertizează cu atacuri „dureroase”. Trump: Iranienii își doresc foarte mult să ajungă la un acord

Conflictul dintre Iran și Statele Unite rămâne departe de o calmare reală, chiar dacă la Washington se vorbește despre un armistițiu. Oficialii iranieni transmit că orice reluare a atacurilor americane va primi un răspuns dur, inclusiv împotriva bazelor militare și navelor SUA din regiune. În paralel, blocarea Strâmtorii Ormuz continuă să afecteze piețele internaționale. Aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze sunt influențate de această situație, iar prețurile energiei au crescut puternic, alimentând temerile privind o nouă criză economică globală.

Iranul avertizează că va răspunde cu lovituri dureroase dacă SUA reiau atacurile

Autoritățile de la Teheran au transmis că Iranul este pregătit să riposteze cu „lovituri îndelungate și dureroase” dacă Washingtonul va decide reluarea atacurilor militare sau va încerca să își reafirme pretențiile asupra Strâmtorii Ormuz, transmite Reuters.

Mesajul vine într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate, iar prezența militară americană în zonă continuă. Iranul își păstrează controlul asupra strâmtorii, în timp ce forțele navale americane rămân active în apropiere, pe fondul blocadei asupra exporturilor de petrol iranian.

Liderul suprem iranian a transmis, într-un mesaj citit la televiziune, că Republica Islamică nu va renunța la capacitățile nucleare și la arsenalul de rachete. Totodată, a arătat că forțele străine care vin în regiune pentru a acționa cu lăcomie și răutate își au locul doar pe fundul apelor Golfului Persic.

Profesorul asociat Hassan Ahmadian, specialist în studii despre Orientul Mijlociu la Universitatea din Teheran, a explicat că în logica iraniană orice semn de conciliere față de actuala administrație americană este perceput ca o invitație la mai multă presiune și chiar la război. Din acest motiv, sfidarea și rezistența devin răspunsul preferat al Teheranului.

„Cred că ceea ce este îngrijorător este faptul că Statele Unite cred că Iranul poate fi în continuare constrâns să cedeze cererilor sale. Logica iranienilor este următoarea: cu cât arăți mai multă conciliere față de această administrație, cu atât te vei confrunta mai mult cu război sau cu consecințe negative din partea Statelor Unite. Prin urmare, sfidarea devine răspunsul – adică să reziști presiunii și să ripostezi”, spune Hassan Ahmadian.

Casa Albă spune că războiul este practic în pauză, dar Congresul cere explicații

La Washington, administrația americană susține că războiul cu Iranul s-a oprit odată cu armistițiul intrat în vigoare la începutul lunii aprilie. Această interpretare ar permite evitarea unei noi aprobări din partea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat în Senat că armistițiul a pus practic conflictul pe pauză și că, din punctul de vedere al administrației, limita de 60 de zile prevăzută de lege se suspendă pe durata acestui armistițiu.

„În acest moment ne aflăm într-o perioadă de armistițiu, iar înțelegerea noastră este că limitarea privind cele 60 de zile se suspendă pe timpul unui armistițiu”, a spus Pete Hegseth.

Un oficial american de rang înalt a declarat, sub protecția anonimatului, că ostilitățile începute pe 28 februarie au încetat și că nu au mai existat schimburi directe de focuri între Statele Unite și Iran după armistițiul început pe 7 aprilie.

Totuși, senatorul democrat Tim Kaine a cerut clarificări și a întrebat dacă președintele va solicita oficial autorizarea Congresului sau va trimite certificarea cerută de lege pentru o eventuală prelungire.

„Intenționează președintele fie să ceară autorizarea Congresului pentru războiul din Iran, fie să ne trimită certificarea cerută de lege, prin care să solicite încă 30 de zile pentru retragerea forțelor americane din acest război?”, a întrebat Tim Kaine.

Președintele Iranului a răspuns acestei poziții și a transmis că, din perspectiva Teheranului, blocada navală impusă de americani reprezintă o continuare a acțiunilor militare, nu o perioadă reală de pace.

Donald Trump spune că negocierile continuă și că blocada poate forța Iranul să cedeze

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că negocierile cu Iranul continuă în spatele ușilor închise și că foarte puțini oameni din administrație cunosc detaliile acestor discuții.

El a spus că iranienii își doresc foarte mult să ajungă la un acord, dar a adăugat că există dificultăți legate de lipsa unei imagini clare asupra conducerii reale de la Teheran.

„Nimeni nu știe care sunt discuțiile, în afară de mine și de alte câteva persoane. Iranienii își doresc foarte mult să ajungă la un acord. Avem o problemă, pentru că nimeni nu știe cu certitudine cine sunt liderii în Iran”, a declarat președintele Statelor Unite.

Trump consideră că blocada navală va afecta grav economia iraniană și va forța regimul să accepte condițiile impuse de Washington. El a explicat că economia Iranului se prăbușește și că puterea blocadei este foarte mare, deși și economia americană resimte efectele închiderii Strâmtorii Ormuz.

„Economia lor se prăbușește. Puterea blocadei este incredibilă. Însă și economia americană e afectată de închiderea strâmtorii Ormuz. Petrolul Brent a atins joi, pentru scurt timp, valoarea de 126 de dolari pe baril – cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani”, spune Trump.

Președintele american a mai spus că prețul benzinei va scădea rapid după încheierea războiului, susținând că există suficient petrol pe piața globală și că actuala criză este direct legată de conflict.

„Prețul benzinei va scădea de îndată ce războiul se va încheia. Va cădea ca o piatră. Există atât de mult petrol. Este peste tot, împrăștiat pe oceanele lumii, și prețurile vor scădea”, spune președintele SUA.

Blocarea Strâmtorii Ormuz continuă să împingă prețul petrolului la niveluri record

Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă de aproximativ două luni, iar acest blocaj afectează în jur de 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze.

Consecințele se văd direct pe piețele internaționale. Petrolul Brent a ajuns joi, pentru scurt timp, la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. În același timp, prețul mediu al unui galon de benzină în Statele Unite a ajuns la 4 dolari.

În timp ce Washingtonul încearcă să obțină sprijin internațional pentru o nouă coaliție care să redeschidă strâmtoarea, Iranul transmite că nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare.

Această combinație dintre presiunea militară, negocierile politice și blocajul energetic menține regiunea într-o stare de instabilitate majoră, cu efecte directe asupra economiei globale.