Rezerva Federală menține dobânzile, dar înregistrază cele mai mari disensiuni interne din 1992. Jerome Powell nu se retrage

Rezerva Federală a SUA a decis să păstreze dobânda de referință în intervalul 3,5% – 3,75%, însă ședința a fost marcată de una dintre cele mai puternice diviziuni interne din ultimele decenii. În paralel, președintele Fed, Jerome Powell, a anunțat că nu pleacă imediat din instituție, într-un moment în care presiunile politice din partea administrației conduse de Donald Trump continuă să crească.

Decizia Fed a venit cu cel mai mare număr de voturi divergente din ultimii peste 30 de ani

Comitetul pentru operațiuni de piață deschisă (FOMC) a Fed a votat cu 8 la 4 pentru menținerea dobânzii de referință, iar acesta este cel mai ridicat număr de opinii divergente din octombrie 1992 până în prezent. Piețele anticipau deja că Fed nu va modifica dobânda, însă amploarea dezacordurilor interne a atras atenția investitorilor.

Guvernatorul Stephen Miran a susținut o reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale. În schimb, Beth Hammack, Neel Kashkari și Lorie Logan au fost de acord cu menținerea dobânzii, dar s-au opus formulării din comunicatul final, care lasă deschisă posibilitatea unor reduceri viitoare.

Acești oficiali consideră că inflația rămâne prea ridicată pentru a transmite semnale de relaxare monetară și avertizează că Fed ar putea fi nevoită chiar să majoreze dobânzile, nu să le reducă.

Instituția a transmis că inflația continuă să fie alimentată inclusiv de scumpirea energiei la nivel global. În același timp, piața muncii rămâne relativ solidă, cu o rată a șomajului de 4,3% și cu o creștere moderată a angajărilor.

Fed a menținut astfel dobânda pentru a treia ședință consecutivă, după cele trei reduceri succesive operate anul trecut. Oficialii estimează în continuare o posibilă reducere în cursul acestui an și încă una în 2027, însă semnalele din interior arată că direcția nu este deloc clară.

Jerome Powell rămâne în Fed și intră într-un nou conflict cu administrația Trump

Jerome Powell a anunțat miercuri că va rămâne în cadrul Rezervei Federale și după încheierea mandatului său de președinte, care expiră pe 15 mai. El poate rămâne în Consiliul guvernatorilor până la finalul lunii ianuarie 2028.

„Voi pleca când voi considera că este momentul potrivit”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

Decizia sa nu respectă practica obișnuită prin care fostul președinte lasă spațiu succesorului, iar reacțiile din administrația Trump au fost dure.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a susținut că acest gest reprezintă o încălcare a regulilor Fed și o insultă la adresa succesorului desemnat, Kevin Warsh. Oficialul a spus că Powell transmite ideea că doar el ar putea proteja integritatea instituției.

Donald Trump a mers și mai departe și l-a ironizat public, spunând că Powell rămâne doar pentru că nu își găsește alt loc de muncă și că nimeni nu îl dorește.

Președintele american încearcă de mai mult timp să forțeze reducerea dobânzilor pentru a susține economia și pentru a reduce costurile de finanțare ale datoriei publice. În paralel, administrația sa a susținut inclusiv deschiderea unei anchete judiciare legate de renovarea sediului Fed din Washington.

Powell a explicat că ar prefera să dispară din prim-plan, dar că rămâne și din cauza presiunilor juridice și a riscului ca aceste atacuri să continue. El a subliniat că banca centrală trebuie să rămână concentrată exclusiv pe obiective economice și pe interesul general, nu pe următoarele alegeri.

Kevin Warsh se pregătește să preia conducerea unei instituții profund divizate

În paralel, Senatul SUA a avansat procedura pentru numirea lui Kevin Warsh la conducerea Fed. O comisie a Senatului a aprobat deja nominalizarea, iar votul final în plen urmează să elimine ultimul obstacol.

Powell l-a felicitat public și a spus că îl crede atunci când afirmă că nu se va lăsa influențat politic.

Totuși, Warsh va prelua o instituție aflată într-un moment complicat, cu tensiuni interne puternice, inflație persistentă și presiuni politice directe din partea Casei Albe.

În plus, americanii resimt deja creșteri puternice ale prețurilor, mai ales la carburanți, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al scumpirii petrolului. Tocmai această presiune asupra costurilor de trai face ca orice decizie privind dobânda să devină și mai sensibilă pentru economie și pentru scena politică din Statele Unite.