Inteligența Artificială schimbă munca la birou. Angajații români o consideră utilă, dar se tem de dependență și de deciziile automate

Inteligența Artificială este privită tot mai mult ca un instrument util la locul de muncă, însă angajații români nu sunt complet convinși că tehnologia trebuie lăsată să decidă în locul oamenilor. Un studiu realizat de Genesis Property arată că, deși aproape jumătate dintre respondenți spun că AI le simplifică activitatea, temerile legate de supradependență, dezumanizarea muncii, monitorizare și evaluări automate rămân foarte puternice.

Angajații români văd AI ca pe un ajutor, dar nu fără riscuri

Inteligența Artificială a devenit una dintre cele mai discutate teme din piața muncii, iar percepția angajaților români este împărțită între entuziasm și prudență. Potrivit unui studiu publicat recent de Genesis Property, 48% dintre angajații români consideră că AI este un instrument extrem de util, care îi ajută să lucreze mai simplu și mai eficient.

Totuși, această deschidere față de tehnologie vine la pachet cu o îngrijorare majoră. Două treimi dintre respondenți, respectiv 66%, spun că se tem de o dependență prea mare față de Inteligența Artificială la locul de muncă. Datele arată astfel că angajații nu resping tehnologia, dar cer limite clare în folosirea ei.

În practică, AI este apreciată atunci când preia sarcini repetitive, ajută la analiza rapidă a datelor sau sprijină activități creative. În schimb, angajații devin reticenți atunci când tehnologia ajunge în zona deciziilor care afectează cariera, relațiile profesionale sau evaluarea performanței.

Teama de dezumanizarea muncii devine tot mai vizibilă

Studiul Genesis Property arată că 56% dintre respondenți consideră că Inteligența Artificială riscă să dezumanizeze munca. Această percepție este importantă, deoarece arată că angajații nu privesc tehnologia doar prin prisma eficienței, ci și prin efectele asupra relațiilor, colaborării și climatului profesional.

În același timp, 40% dintre respondenți spun că tratează AI cu prudență atunci când vine vorba despre impactul asupra locurilor de muncă. Pentru o parte dintre angajați, extinderea automatizării ridică întrebări serioase despre siguranța profesională pe termen lung.

Mai mult, 31% dintre participanții la sondaj declară că folosirea Inteligenței Artificiale le creează anxietate în legătură cu stabilitatea jobului. Această cifră arată că, dincolo de promisiunile privind productivitatea, tehnologia poate amplifica nesiguranța în rândul salariaților, mai ales în organizațiile în care comunicarea despre transformarea digitală este neclară.

Percepția angajaților față de AI	Procent
Consideră AI un instrument extrem de util	48%
Se tem de supradependența față de AI	66%
Cred că AI poate dezumaniza munca	56%
Privesc cu prudență impactul AI asupra joburilor	40%
Simt anxietate privind siguranța locului de muncă	31%

Deciziile despre oameni trebuie să rămână la oameni

Unul dintre cele mai sensibile puncte din studiu este legat de folosirea Inteligenței Artificiale în decizii care afectează direct angajații. Potrivit datelor, 62% dintre respondenți afirmă că AI nu ar trebui utilizată în procese precum evaluările profesionale, promovările sau concedierile.

Această poziție arată că angajații acceptă tehnologia ca instrument de sprijin, dar nu ca autoritate finală în decizii cu impact uman major. Evaluarea performanței, parcursul profesional sau decizia de concediere sunt percepute ca zone în care discernământul, contextul și responsabilitatea umană nu pot fi înlocuite complet de algoritmi.

Rezervele sunt și mai clare când vine vorba despre analiza emoțiilor sau a stării psihologice. Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 53,6%, nu sunt de acord cu utilizarea AI pentru evaluarea emoțiilor, motivației sau stării psihologice. În același timp, peste 35% consideră că relațiile interpersonale și dinamica de echipă trebuie să rămână exclusiv umane.

Această delimitare este esențială pentru companii, deoarece arată unde se află pragul de acceptare al angajaților. Oamenii vor tehnologie care să îi ajute, nu să îi supravegheze permanent sau să le interpreteze comportamentul fără un filtru uman.

Leadershipul și responsabilitatea nu pot fi delegate tehnologiei

Un alt rezultat relevant al studiului arată că 29,6% dintre angajați consideră că leadershipul și asumarea responsabilității sunt domenii în care decizia nu poate fi transferată către tehnologie.

Această percepție vine într-un moment în care tot mai multe companii experimentează instrumente AI pentru management, analiză de performanță, planificare sau luarea unor decizii operaționale. Totuși, angajații transmit că direcția strategică, responsabilitatea pentru oameni și gestionarea echipelor trebuie să rămână în zona liderilor umani.

Într-o organizație, tehnologia poate furniza date, poate identifica tipare și poate accelera procese. Însă asumarea unei decizii, explicarea ei și gestionarea consecințelor țin de leadership. Acesta este, de altfel, unul dintre mesajele puternice care reies din studiu: angajații nu resping digitalizarea, dar cer ca oamenii să rămână în centrul procesului decizional.

AI crește productivitatea, dar angajații cer echilibru

Potrivit studiului, beneficiile Inteligenței Artificiale sunt recunoscute în special în zona productivității. 53% dintre respondenți spun că AI ajută prin automatizarea sarcinilor repetitive, 40% indică analiza rapidă a datelor, iar 28% menționează susținerea activităților creative.

Aceste cifre arată că angajații văd utilitatea concretă a tehnologiei atunci când aceasta reduce munca mecanică și le oferă mai mult timp pentru activități cu valoare adăugată. AI poate scurta procese, poate elimina activități administrative consumatoare de timp și poate sprijini angajații în luarea unor decizii mai bine informate.

Unde ajută AI la locul de muncă	Procent
Automatizarea sarcinilor repetitive	53%
Analiza rapidă a datelor	40%
Susținerea activităților creative	28%

Totuși, creșterea productivității nu este suficientă pentru ca tehnologia să fie acceptată fără rezerve. Angajații vor ca digitalizarea să fie însoțită de spații și practici care protejează componenta umană a muncii.

Biroul viitorului trebuie să combine tehnologia cu zone de deconectare

Studiul Genesis Property arată că aproape 55% dintre angajați consideră că tehnologia ar trebui îmbinată la birou cu elemente care îi ajută să se deconecteze. Aceștia menționează zone de relaxare, spații pentru conectarea cu echipa, birouri în aer liber, interioare cu lumină naturală, ventilație adecvată, plante și alte elemente naturale.

Această preferință indică o schimbare importantă în așteptările angajaților. Biroul nu mai este privit doar ca un loc în care se muncește, ci ca un spațiu care trebuie să susțină echilibrul, colaborarea și sănătatea mentală.

Într-un mediu profesional tot mai digitalizat, nevoia de contact uman și de spații prietenoase devine mai puternică. Angajații nu cer doar tehnologie performantă, ci și un cadru de lucru care să reducă suprasolicitarea digitală.

Pentru a evita această suprasolicitare, 34% dintre respondenți spun că este nevoie de zone dedicate colaborării și interacțiunii umane fără tehnologie. Acest rezultat arată că, pe măsură ce AI devine mai prezentă în activitatea profesională, crește și nevoia de spații în care oamenii să poată comunica direct, fără filtre digitale.

Angajații vor eficiență, dar nu un birou controlat de tehnologie

Mai mult de o treime dintre respondenți, respectiv 37,3%, spun că își doresc un mediu de lucru care crește eficiența, dar păstrează deciziile în zona umană. Această formulare rezumă foarte bine așteptarea angajaților: tehnologia este utilă, dar nu trebuie să devină centrul absolut al organizației.

În același timp, 35,2% dintre angajați își doresc un spațiu în care tehnologia este aproape invizibilă. Această preferință nu înseamnă respingerea digitalizării, ci dorința ca tehnologia să funcționeze discret, fără să creeze presiune, supraveghere excesivă sau senzația de control permanent.

Un alt procent important, 31,4%, menționează nevoia unui birou care se adaptează diferitelor tipuri de activitate. Angajații vor spații potrivite pentru concentrare, colaborare și regenerare, ceea ce arată că flexibilitatea devine o cerință centrală în organizarea muncii.

Ce își doresc angajații de la biroul viitorului	Procent
Tehnologie combinată cu zone de deconectare	aproape 55%
Zone fără tehnologie pentru colaborare umană	34%
Mediu eficient, cu decizii păstrate în zona umană	37,3%
Tehnologie aproape invizibilă	35,2%
Spații adaptabile pentru focus, colaborare și regenerare	31,4%

Monitorizarea activității provoacă cel mai mare disconfort

Dintre tehnologiile folosite la locul de muncă, sistemele de monitorizare a activității sunt percepute cel mai negativ. Potrivit studiului, 50,8% dintre respondenți le indică drept principal factor de disconfort.

Această reacție este explicabilă, deoarece monitorizarea continuă poate crea presiune psihologică și poate afecta încrederea dintre angajat și angajator. În loc să fie percepută ca un instrument de eficientizare, tehnologia de supraveghere poate fi văzută ca un mecanism de control.

De asemenea, 42,9% dintre angajați sunt îngrijorați de evaluările automatizate ale performanței, mai ales atunci când acestea sunt realizate fără un filtru uman. Această teamă arată că oamenii nu vor ca activitatea lor să fie redusă la date, scoruri sau indicatori interpretați automat.

Tehnologii care creează disconfort	Procent
Sisteme de monitorizare a activității	50,8%
Evaluări automatizate ale performanței fără filtru uman	42,9%

De ce contează aceste date pentru companii

Rezultatele studiului sunt importante pentru angajatori, deoarece arată că implementarea AI nu poate fi tratată doar ca o decizie tehnică. Modul în care tehnologia este introdusă la locul de muncă influențează încrederea, motivația și percepția angajaților asupra viitorului profesional.

Companiile care folosesc AI fără transparență riscă să accentueze anxietatea și rezistența internă. În schimb, organizațiile care explică rolul tehnologiei, stabilesc limite clare și mențin deciziile sensibile în zona umană pot obține o acceptare mai mare din partea angajaților.

Din perspectiva pieței muncii, datele indică o nevoie tot mai mare de reguli interne privind utilizarea AI. Angajații vor să știe cine ia deciziile, cum sunt folosite datele, ce informații sunt colectate și în ce măsură tehnologia poate influența evaluarea lor profesională.

Cum a fost realizat studiul

Sondajul Genesis Property privind modul de lucru și așteptările profesionale ale angajaților în 2026 a fost realizat online, la începutul acestui an, pe un eșantion total de 1.146 de utilizatori de Internet din România.

Dintre respondenți, peste 53% sunt bărbați, 76% sunt angajați fără funcții de conducere, iar aproape 33% au un venit net de peste 6.000 de lei.

Aceste detalii sunt relevante pentru interpretarea rezultatelor, deoarece oferă context asupra profilului participanților și asupra modului în care angajații activi percep transformările tehnologice de la locul de muncă.

AI este acceptată ca sprijin, nu ca înlocuitor al deciziei umane

Studiul arată că angajații români nu resping Inteligența Artificială. Dimpotrivă, mulți o consideră utilă și îi recunosc rolul în creșterea eficienței. Totuși, acceptarea tehnologiei este condiționată de păstrarea controlului uman în deciziile importante.

AI este bine primită atunci când simplifică munca, reduce sarcinile repetitive și ajută la analiza informațiilor. Devine însă problematică atunci când intră în zona evaluărilor, promovărilor, concedierilor, monitorizării sau interpretării emoțiilor.

Pentru angajatori, mesajul este clar: viitorul muncii nu poate fi construit doar pe automatizare. Angajații vor tehnologie, dar vor și încredere, autonomie, spații de lucru sănătoase și decizii asumate de oameni. În acest echilibru dintre eficiență și umanitate se va decide modul în care Inteligența Artificială va fi integrată cu adevărat în organizații.