Care credeți că a fost cel mai important proiect pe care l-ați girat din poziția în care vă aflați acum?
Alexandra Dobre, președinte Institutul Român de Îmbătrânire Activă: Cel mai important proiect coordonat de Institutul Român de Îmbătrânire Activă este Campania Națională de Educație pentru Sănătate, un demers strategic prin care ne propunem să schimbăm cultura prevenției în România.
Această campanie a adus pentru prima dată la aceeași masă ministere, universități, asociații profesionale și autorități locale, cu scopul de a promova educația pentru sănătate ca pilon fundamental al longevității active.
Prin activități în școli, centre comunitare, spații publice și online, campania transmite un mesaj simplu, dar esențial: sănătatea se învață și se cultivă, nu se recapătă doar în spital.
Pentru Institut, acest proiect reprezintă o revoluție tăcută în modul în care vorbim despre prevenție, îmbătrânire și responsabilitate socială.
Care credeți că ar fi principalele preocupări ale instituției pe care o conduceți pentru anul în curs?
Răspuns: În 2025, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă își concentrează activitatea pe extinderea Campaniei Naționale de Educație pentru Sănătate în toate județele țării, prin parteneriate cu administrațiile locale.
Ne propunem să creăm o rețea de centre educaționale intergeneraționale, unde seniorii, tinerii și profesioniștii din sănătate să poată colabora pentru promovarea unui stil de viață sănătos.
Totodată, lansăm un Atlas Național al Sănătății și Îmbătrânirii Active, o platformă digitală care va centraliza date despre factori de risc, comportamente preventive și resurse locale de sănătate.
Cum se desfășoară activitatea instituției pe care o conduceți?
Răspuns: Institutul Român de Îmbătrânire Activă este o instituție independentă, non-profit, care funcționează ca un laborator de politici publice, cercetare aplicată și inovare socială în domeniul longevității.
Activitatea noastră se axează pe trei piloni: cercetare interdisciplinară, educație și formare profesională și campanii de conștientizare.
În cadrul Campaniei Naționale de Educație pentru Sănătate, derulăm programe de informare, ateliere pentru profesori, cursuri de formatori în prevenție, dar și proiecte pilot în comunități vulnerabile.
Institutul este, în esență, o punte între știință și viața reală — între cercetare și oameni.
Care este cea mai mare provocare pe care ați întâlnit-o în funcția pe care o exercitați acum?
Răspuns: Cea mai mare provocare este transformarea educației pentru sănătate într-o prioritate națională reală, nu doar într-un subiect ocazional de campanie.
Ne confruntăm cu inerția sistemului, cu lipsa resurselor umane specializate în comunicare medicală și cu dificultatea de a adapta mesajele de prevenție la diverse categorii de vârstă.
Totuși, aceste provocări ne-au motivat să dezvoltăm formate educaționale inovatoare — de la caravane de sănătate la podcasturi intergeneraționale și ateliere de tehnologie pentru seniori.
Cum credeți că va arăta instituția pe care o conduceți peste 10 ani?
Răspuns: Peste zece ani, văd Institutul Român de Îmbătrânire Activă ca lider regional în educație pentru sănătate și longevități active, un centru care combină cercetarea științifică cu intervenția comunitară.
Vom avea o rețea națională de huburi de prevenție și o platformă digitală interactivă prin care cetățenii vor putea accesa informații personalizate despre sănătate, nutriție, mișcare și echilibru emoțional.
Sper ca Institutul să devină un simbol al unei Românii care investește în prevenție, nu doar în tratare.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă instituția dvs.?
Răspuns: Principalele dificultăți țin de resursele financiare și administrative, dar și de lipsa unui cadru legislativ coerent pentru promovarea educației pentru sănătate.
România are specialiști valoroși, dar încă nu are o strategie unitară de prevenție pe termen lung.
De aceea, Institutul a devenit un catalizator al dialogului interinstituțional, propunând modele de colaborare între sănătate, educație și administrația publică locală.
Cum vedeți viitorul sistemului medical prin prisma priorităților instituției dvs.?
Răspuns: Viitorul sistemului medical trebuie să fie unul predictiv, preventiv și personalizat.
Educația pentru sănătate este cheia pentru reducerea presiunii asupra spitalelor și pentru creșterea speranței de viață în condiții de autonomie.
Institutul Român de Îmbătrânire Activă susține o viziune integrată, în care școala, comunitatea și sistemul medical lucrează împreună pentru a forma o cultură a sănătății — de la copilărie până la vârsta senioratului. Aceasta este adevărata investiție în viitorul României.
