Instituțiile UE, vizate de reduceri în viitorul buget. Majoritatea statelor cer limitarea cheltuielilor administrației europene

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene susțin reducerea cheltuielilor destinate administrației comunitare în viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034. În timp ce guvernele încearcă să ajungă la un compromis asupra unui buget estimat inițial la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, costurile Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului UE au intrat în atenția capitalelor europene.

Informațiile apar într-o notă confidențială pregătită pentru discuțiile dintre ambasadorii statelor membre și consultată de Euronews. Documentul indică existența unui sprijin larg pentru economii la capitolul destinat administrației publice europene.

Statele membre pun sub semnul întrebării creșterea numărului de angajați

Negocierile vizează viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), care va stabili principalele direcții de cheltuieli ale Uniunii pentru șapte ani, începând din 2028.

Una dintre zonele în care capitalele consideră că există spațiu pentru economii este Rubrica 4, destinată Administrației Publice Europene.

„Majoritatea statelor membre au considerat Rubrica 4 [Administrația Publică Europeană] ca un domeniu în care se pot face reduceri”, se arată în documentul citat.

Mai multe guverne contestă și necesitatea suplimentării personalului instituțiilor europene. Potrivit notei, acestea au pus la îndoială „justificarea creșterii numărului de personal propuse în propunerea Comisiei, în timp ce multe state membre își limitează cheltuielile și numărul de angajați din propriile funcții publice naționale”.

Discuția vine într-o perioadă în care numeroase guverne încearcă să-și controleze propriile cheltuieli, concomitent cu creșterea sumelor necesare pentru apărare, energie și sprijinul acordat Ucrainei.

Franța și Spania vor un buget mai ambițios. Germania și Olanda cer reduceri

Dimensiunea totală a viitorului buget rămâne unul dintre principalele puncte de dispută. Statele membre nu au ajuns la un consens asupra nivelului la care ar trebui stabilite cheltuielile UE pentru perioada 2028-2034.

Franța și Spania se numără printre țările care susțin un buget mai ambițios. De cealaltă parte se află statele considerate „frugale”, printre care Germania și Olanda, care vor diminuarea propunerii cu câteva sute de miliarde de euro.

O primă variantă de compromis a fost prezentată în luna iunie, în timpul președinției cipriote a Consiliului UE. Aceasta prevedea reducerea cu 2% a dimensiunii totale a bugetului. Printre domeniile care ar fi suportat cele mai importante tăieri se numărau Fondul pentru Competitivitate și instrumentul Europa Globală.

Un nou compromis este așteptat în octombrie

Președinția irlandeză a Consiliului UE pregătește în prezent o nouă variantă, care ar urma să fie prezentată la începutul lunii octombrie. Subiectul va ajunge ulterior și pe agenda summitului Consiliului European din 15-16 octombrie.

„Care este opinia dumneavoastră cu privire la volumul cheltuielilor propus de actualul Cadru de negociere și care considerați că este o potențială zonă de aterizare pentru aceste discuții?”, este una dintre întrebările adresate ambasadorilor UE în document.

În timp ce administrația europeană este indicată drept o posibilă sursă de economii, alte componente ale bugetului beneficiază de un sprijin mai consistent.

Agricultura și regiunile mai sărace rămân prioritare

Finanțarea Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat, prin care sunt susținute inclusiv agricultura, pescuitul și regiunile mai puțin dezvoltate, reprezintă, potrivit notei, „cea mai importantă prioritate pentru majoritatea statelor membre”.

Există susținere și pentru obiectivele Fondului pentru Competitivitate, destinat inclusiv cercetării și industriei europene de apărare. Totuși, unele state ar accepta majorări mai temperate ale finanțării acestuia.

Extinderea Uniunii și sprijinul destinat Ucrainei se numără, la rândul lor, printre prioritățile identificate în discuțiile privind finanțarea externă.

Presiune și pentru reformarea instituțiilor europene

Disputa bugetară se suprapune peste discuțiile privind funcționarea aparatului administrativ al UE. Comisia Europeană trece deja printr-un proces de evaluare care ar putea conduce la o reorganizare internă, inclusiv în perspectiva unei Uniuni cu 30 sau mai multe state membre.

Și Serviciul European de Acțiune Externă se confruntă cu solicitări de eficientizare. Printre variantele discutate se află o reorganizare a serviciului diplomatic european și o implicare mai mare a diplomaților detașați de statele membre.

Negocierile asupra viitorului buget vor continua săptămâna viitoare, când subiectul urmează să fie discutat și în cadrul Consiliului Afaceri Generale.