Taxă de 3% pentru miliardarii lumii. Ce impact ar putea avea măsura până în 2030
SURSA FOTO: Dreamstime - Taxă, taxă bogati
Introducerea la nivel global a unui impozit de 3% asupra averilor miliardarilor ar putea genera resurse suficiente pentru a compensa o parte importantă din declinul ajutorului internațional și, potrivit unui model publicat în revista The Lancet, ar putea fi asociată cu 29,5 milioane de decese evitate până în 2030. Autorii subliniază însă că rezultatele reprezintă estimări obținute prin modelare, nu o predicție că acest număr de vieți ar fi în mod cert salvate prin introducerea taxei.
Studiul apare într-un moment în care finanțarea destinată dezvoltării și intervențiilor umanitare în statele cu venituri reduse este supusă unor reduceri importante. Cercetătorii au încercat să determine în ce măsură diferite forme de taxare a marilor averi, tranzacțiilor financiare și companiilor multinaționale ar putea înlocui resursele pierdute.
Cercetător: Taxarea marilor averi, una dintre strategiile viabile
Lucio Exposito, economist senior al studiului și cercetător la Școala de Economie ICESI și la University of East Anglia, leagă necesitatea găsirii unor surse alternative de finanțare de situația bugetară a statelor donatoare.
„Având în vedere că țările donatoare se confruntă cu o îndatorare tot mai mare și realocează din ce în ce mai mult resurse către cheltuieli militare, finanțarea asistenței umanitare prin impozitarea averilor mari a fost una dintre cele mai viabile strategii”, a declarat Lucio Exposito.
Asistența oficială pentru dezvoltare finanțează domenii precum sănătatea, educația, infrastructura și salubritatea în țările cu venituri mici și medii. Potrivit datelor prezentate de cercetători, aceasta a scăzut cu aproape un sfert, după reducerile operate de principalii donatori în 2024 și 2025, iar diminuarea finanțării este așteptată să continue.
Scenariul reducerii ajutoarelor: 7,6 milioane de decese suplimentare
Autorii au calculat și ce s-ar putea întâmpla dacă diminuarea actuală a finanțării continuă. Modelul lor indică până la 7,6 milioane de decese suplimentare până în 2030, dintre care aproximativ 1,4 milioane în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani.
Acest scenariu a fost utilizat drept punct de referință pentru evaluarea efectelor pe care le-ar putea avea mai multe politici de redistribuire a bogăției.
Cercetarea s-a bazat pe informații din 59 de țări cu venituri mici și medii-inferioare, analizate pentru perioada 2002-2021. Statele incluse însumează aproximativ 3,9 miliarde de locuitori. Pornind de la aceste date, autorii au construit scenarii pentru perioada până în 2030.
Impozitul de 3% pe averile miliardarilor, cel mai mare impact estimat
La nivel mondial există peste 3.000 de miliardari, cu o avere cumulată estimată la 20,1 trilioane de dolari. În scenariile analizate, taxarea acestei averi cu 3% a produs cel mai mare efect: 29,5 milioane de decese evitate până în 2030.
O cotă de 1% aplicată averilor miliardarilor a fost asociată cu 15,1 milioane de decese evitate.
Cercetătorii au testat și alte variante. Introducerea unei taxe asupra tranzacțiilor financiare, cunoscută și drept taxa Tobin, a fost asociată cu aproximativ 24,5 milioane de decese evitate. Aplicarea unei taxe minime globale companiilor multinaționale cu venituri de peste 750 de milioane de euro ar putea corespunde, potrivit modelului, unui număr de aproximativ 20,1 milioane.
„Într-o lume marcată de inegalități extreme și tot mai mari și de o concentrare fără precedent a bogăției, rezultatele noastre arată potențialul politicilor alternative de redistribuire a bogăției – propuse în acorduri internaționale recente la nivel înalt pentru a sprijini dezvoltarea globală – de a atenua impactul negativ al reducerii finanțării AOD”, au declarat cercetătorii.
Autorii precizează că cifrele sunt rezultate ale unor scenarii statistice și nu trebuie interpretate drept un număr garantat de decese care ar fi prevenite.
Unele state aplică deja taxe pe avere
Impozitarea averilor mari nu este o idee complet nouă. Spania a introdus în 2022 un impozit de solidaritate asupra averii, cu cote cuprinse între 1,7% și 3,5% pentru persoanele care dețin active nete de peste 3 milioane de euro.
În Franța a fost discutată o taxă de 2% pentru persoanele cu averi foarte mari, însă o propunere în acest sens a fost respinsă de Senat. Suedia a avut, la rândul său, timp de mai multe decenii un impozit pe avere, eliminat în 2007.
Subiectul a revenit și în dezbaterile internaționale. La Forumul Economic Mondial de la Davos din acest an, sute de persoane cu averi de ordinul milioanelor sau miliardelor au susținut public creșterea taxării celor foarte bogați.
„Ar putea salva literalmente zeci de milioane de vieți”
Davide Rasella, profesor ICREA la ISGlobal și coordonator al cercetării, consideră că diferențele tot mai mari de avere trebuie analizate și prin prisma accesului populațiilor vulnerabile la servicii esențiale.
„Trăim într-o lume extrem de inegală, în care un număr mic de indivizi și corporații acumulează bogăție într-un ritm și la o scară fără precedent, în timp ce milioane de persoane vulnerabile continuă să moară din cauza lipsei de acces la intervenții umanitare de bază, adesea cu costuri reduse”, a declarat Davide Rasella.
„Constatările noastre arată că implementarea unor politici de redistribuire a bogăției chiar și modeste, precum cele propuse în acordurile internaționale recente, ar putea salva literalmente zeci de milioane de vieți în următorii ani.”
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.