Cei mai bogați 10% dintre consumatori generează daune de trilioane de dolari. Un nou studiu indică unde se concentrează cea mai mare parte a impactului asupra mediului
SURSA FOTO: Dreamstime - Oameni
Cei mai bogați 10% dintre consumatori ai lumii produc anual daune climatice și de mediu estimate la valori cuprinse între 1,7 și 5,7 trilioane de dolari, arată un nou studiu realizat de cercetători din Țările de Jos și Marea Britanie. Analiza a fost publicată în revista Communications Sustainability și evidențiază distribuția inegală a impactului asupra mediului la nivel global. Potrivit autorilor, o mare parte dintre acești consumatori se află în Statele Unite și Uniunea Europeană. Cercetătorii susțin că rezultatele ar putea susține introducerea unor măsuri mai stricte pentru reducerea efectelor asupra climei și biodiversității.
Cei mai bogați 10% dintre consumatori sunt responsabili pentru daune estimate la până la 5,7 trilioane de dolari pe an
Studiul realizat de cercetători de la Universitatea Leiden din Țările de Jos și Universitatea Oxford din Anglia a evaluat costurile de mediu asociate consumului celor mai înstărite categorii de populație. Estimările indică pierderi anuale cuprinse între 1,7 și 5,7 trilioane de dolari, valoare care depășește, potrivit autorilor, fondurile necesare la nivel mondial pentru măsurile de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a biodiversității.
Autorii cercetării consideră că rezultatele oferă argumente pentru o responsabilizare mai mare a persoanelor care contribuie disproporționat la degradarea mediului.
În analiza publicată, cercetătoarea Inge Schrijver, autoarea principală a studiului și reprezentantă a Universității Leiden, a explicat că evaluarea financiară a pierderilor de mediu implică numeroase limitări, deoarece valoarea reală a naturii nu poate fi cuantificată complet. Cu toate acestea, astfel de calcule sunt utile pentru a înțelege amploarea fenomenului și nivelul de responsabilitate al celor mai bogați consumatori.
Pierderea biodiversității reprezintă aproape jumătate din costurile totale identificate de cercetători
Analiza s-a concentrat exclusiv asupra impactului consumului asupra așa-numitelor limite planetare, praguri ecologice considerate esențiale pentru menținerea echilibrului mediului la nivel global.
Rezultatele arată că pierderea biodiversității este componenta cu cel mai mare impact economic. Potrivit cercetătorilor, între 47% și 56% din totalul daunelor estimate sunt asociate degradării biodiversității.
Pe locul al doilea se află schimbările climatice, care reprezintă între 36% și 45% din costurile totale calculate în studiu.
Poluarea cu azot contribuie cu aproximativ 6%-8% la valoarea totală a daunelor. În același timp, poluarea cu fosfor și efectele asupra resurselor de apă dulce au ponderi mai reduse, fiecare reprezentând sub 2% din impactul economic estimat de cercetători.
Cei mai bogați 10% dintre consumatori sunt concentrați în special în Statele Unite și Uniunea Europeană
Datele prezentate în studiu evidențiază o distribuție geografică extrem de inegală a acestei categorii de consumatori. Aproximativ 60% dintre cei mai bogați 10% dintre consumatorii lumii locuiesc în Statele Unite și în Uniunea Europeană.
Prin comparație, India găzduiește doar aproximativ 2% din această categorie la nivel mondial.
În medie, persoanele incluse în grupul celor mai bogați 10% dintre locuitorii planetei generează costuri de mediu estimate între 2.300 și 7.500 de dolari pe an pentru fiecare individ.
Cercetătorii subliniază însă că valorile diferă considerabil de la o regiune la alta, ceea ce evidențiază impactul modelelor de consum și al nivelului de dezvoltare economică asupra presiunii exercitate asupra mediului.
Diferențele dintre SUA, Germania și India arată amploarea dezechilibrelor globale
Datele detaliate ale studiului indică diferențe majore între statele dezvoltate și economiile emergente în ceea ce privește costurile de mediu generate de consum.
În Statele Unite, daunele anuale asociate celor mai bogați 10% dintre consumatori sunt estimate între 19.000 și 63.000 de dolari pentru fiecare persoană, media situându-se în jurul valorii de 38.000 de dolari.
În Germania, valoarea medie a costurilor de mediu generate de o persoană din această categorie este de aproape 10.000 de dolari pe an.
La polul opus se află India, unde impactul estimat pentru aceeași categorie de consumatori este cuprins între 410 și 1.400 de dolari anual pentru fiecare persoană.
Pornind de la aceste rezultate, autorii studiului susțin necesitatea unor politici mai ferme pentru reducerea presiunii asupra mediului. Printre măsurile propuse se numără introducerea unor taxe de mediu mai stricte sau a unor forme de impozitare a averii care să reflecte impactul generat de consum asupra climei, biodiversității și resurselor naturale.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





