Este lansată cea mai amplă reformă economică de la revoluție încoace. Cuba deschide mai mult spațiu pentru afaceri și investiții private

Cuba a anunțat un pachet de 176 de măsuri economice care modifică semnificativ modul de funcționare al economiei insulei. Reformele au fost prezentate drept cea mai amplă schimbare economică de la revoluția cubaneză. Autoritățile de la Havana urmăresc stimularea investițiilor, extinderea sectorului privat și reducerea controlului centralizat asupra unor activități economice. Măsurile apar într-un context marcat de sancțiuni americane și de o criză energetică severă.

Cuba reduce controlul statului asupra unor sectoare economice

Cuba încearcă să accelereze transformarea economiei sale printr-un program amplu de reforme care vizează descentralizarea activităților economice și extinderea rolului sectorului privat. Potrivit analiștilor, este cea mai importantă revizuire a modelului economic al insulei din ultimele decenii.

Cele 176 de măsuri anunțate urmăresc diminuarea controlului exercitat de stat asupra unor domenii-cheie. În actualul sistem economic, autoritățile stabilesc în mare măsură ce se produce, cine produce, prețurile bunurilor și modul în care sunt distribuite resursele.

Noul plan oferă mai mult spațiu companiilor private și introduce posibilitatea realizării de importuri și exporturi fără intermediul statului. De asemenea, sunt prevăzute măsuri care permit angajarea liberă de personal, autorizarea unor bănci private și investiții realizate de cetățeni cubanezi aflați în străinătate.

Printre schimbările propuse se află și posibilitatea ca lanțuri internaționale de fast-food să își desfășoare activitatea pe insulă, un pas considerat de observatori drept simbolic pentru direcția în care se îndreaptă economia cubaneză.

„Elemente care timp de decenii au fost considerate piloni ai economiei revoluționare, cum ar fi monopolul statului asupra comerțului exterior și centralizarea forțelor de producție, au fost demontate”, a declarat Luis Carlos Battista, politolog și avocat cubano-american, candidat la doctorat la Universitatea din Salamanca.

Sancțiunile americane și criza energetică pot încetini implementarea reformelor

Deși autoritățile cubaneze prezintă reformele drept un pas major pentru relansarea economiei, implementarea lor ar putea întâmpina dificultăți importante din cauza contextului extern și a problemelor interne.

Lideri ai regimului de la Havana, inclusiv fostul președinte Raúl Castro, au încercat și în trecut să introducă reforme economice, însă multe dintre acestea au fost încetinite sau limitate de obstacole birocratice. Chiar și acum, autoritățile avertizează că aplicarea măsurilor ar putea fi un proces lent, scrie apnews.com.

Situația este complicată de sancțiunile impuse de Statele Unite. Din ianuarie, Cuba se confruntă cu un embargou energetic și financiar sever care afectează accesul la combustibil, principala sursă de energie a țării. Criza energetică s-a accentuat în ultimii ani, iar în unele regiuni penele de curent au ajuns să dureze până la 20 de ore pe zi.

Consecințele s-au resimțit în numeroase domenii, inclusiv în sistemul sanitar, transporturi și educație, unde funcționarea serviciilor publice a fost afectată de lipsa energiei electrice.

Președintele american Donald Trump și secretarul de stat Marco Rubio au confirmat că Washingtonul continuă politica de presiune maximă asupra regimului cubanez, cu scopul de a determina schimbări politice și economice pe insulă. Oficialii americani nu au exclus nici utilizarea forței militare ca opțiune în relația cu Havana.

Nepotul lui Raúl Castro susține că economia trebuie diversificată urgent

Într-un interviu publicat vineri de publicația The National din Emiratele Arabe Unite, Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului lider cubanez, a susținut necesitatea accelerării schimbărilor economice și a respins acuzațiile privind o eventuală amenințare la adresa Statelor Unite.

În cadrul interviului, acesta a afirmat că guvernul caută să dezvolte un model economic adaptat specificului național.

„Țara noastră trebuie să caute o cale către dezvoltare economică în care, inevitabil, trebuie să ne diversificăm economia, să diversificăm modul în care facem afaceri și să diversificăm modul în care facem investiții”, a spus el.

Rodriguez Castro a reiterat și poziția oficială a Havanei privind relația cu Statele Unite.

„Nu reprezintă nici măcar o amenințare în mică măsură”, a declarat acesta, referindu-se la Cuba și la percepția americană asupra insulei.

La rândul său, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a precizat că măsurile propuse au fost analizate în raport cu experiențele economice ale Vietnamului și Chinei, două state conduse de partide comuniste care au introdus mecanisme de piață în economie.

Investitorii și birocrația rămân principalele provocări pentru Havana

Mai mulți specialiști avertizează că succesul reformelor depinde în mare măsură de capacitatea Cubei de a atrage investiții și de evoluția relațiilor cu Statele Unite.

Lee Schlenker, cercetător asociat la Institutul Quincy din Washington, consideră că efectele măsurilor vor fi limitate dacă sancțiunile americane rămân în vigoare.

„Cu aceste noi măsuri, alături de altele care sunt probabil pe masă, vor avea un efect real doar dacă sunt completate de ridicarea treptată a interdicțiilor și sancțiunilor americane pe scară mai largă”, a spus el.

Analiștii subliniază că numeroși investitori evită afacerile cu Cuba din cauza restricțiilor impuse de sistemul financiar american. Companiile și investitorii care desfășoară activități pe insulă pot fi supuși unor sancțiuni sau limitări în relația cu instituțiile financiare din SUA.

Pe lângă aceste dificultăți, experții menționează și probleme structurale interne. Luis Carlos Battista a descris aparatul administrativ cubanez drept o birocrație „lentă și ineficientă”, care ar putea întârzia aplicarea măsurilor anunțate.

Potrivit lui Paolo Spadoni, profesor asociat în Departamentul de Științe Sociale al Universității Augusta din Georgia, autoritățile cubaneze nu dispun de foarte mult timp pentru a demonstra că reformele pot produce rezultate concrete.

„Dacă liderii cubanezi speră să supraviețuiască acestei crize fără precedent și presiunii din partea Statelor Unite, trebuie să acționeze rapid în implementarea reformelor și obținerea unor rezultate tangibile”, a declarat Spadoni.