De ce crește riscul de infarct și AVC în sezonul rece? Cum afectează frigul inima și ce pot face persoanele cu probleme cardiovasculare pentru a se proteja
Sezonul rece este, pentru mulți, perioada Sărbătorilor magice de Crăciun și a petrecerilor de Revelion, însă pentru sistemul cardiovascular reprezintă una dintre cele mai solicitante perioade ale anului. Odată cu scăderea temperaturilor, medicii observă o creștere semnificativă a numărului de atacuri de cord, episoade de angină, crize hipertensive, accidente vasculare cerebrale și alte probleme circulatorii.
Fenomenul nu este întâmplător: frigul produce o serie de schimbări fiziologice care obligă inima să lucreze mai intens, iar acest stres suplimentar poate declanșa evenimente cardiace acute, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile.
Un prim mecanism important este vasoconstricția – îngustarea vaselor de sânge atunci când corpul este expus la frig. Este o reacție normală prin care organismul încearcă să păstreze căldura în interior, dar această îngustare obligă inima să pompeze sângele cu mai mare presiune.
Tensiunea arterială crește, iar necesarul de oxigen al inimii se modifică. Pentru persoanele care suferă deja de hipertensiune, ateroscleroză sau cardiopatie ischemică, această schimbare bruscă poate declanșa dureri toracice, crize anginoase sau chiar infarct.
Angina este cea mai frecventă formă de boală coronariană – se simte ca o strângere bruscă în zona pieptului.
Șocuri pentru organism dacă treci repede la cald la frig. În sezonul rece, se modifică și compoziția sângelui
Fluctuațiile rapide de temperatură, respectiv trecerea de la un mediu cald la unul foarte rece, pot crea un șoc pentru organism. Ritmul cardiac crește, încercând să mențină temperatura corpului, iar acest efort suplimentar poate deveni periculos la pacienții cu boli cardiace.
În plus, în timpul iernii, mulți oameni poartă îmbrăcăminte neadecvată, prea subțire, ceea ce favorizează pierderea de căldură și solicită suplimentar sistemul cardiovascular.
Mai mult, frigul modifică și compoziția sângelui. Temperaturile scăzute cresc eliminarea apei prin urină, ceea ce duce la o ușoară deshidratare și la „îngroșarea” sângelui. Celulele sangvine devin mai „lipicioase”, crescând riscul formării de cheaguri.
În combinație cu vasoconstricția, acest fenomen poate bloca un vas de sânge, declanșând infarct sau accident vascular cerebral. Studiile arată că riscul de infarct crește semnificativ atunci când temperaturile coboară sub –4°C și chiar mai mult în zilele în care temperatura scade brusc cu peste 5°C.
Stilul de viață al fiecăruia poate mări semnificativ riscurile
Pe lângă factorii climatici, stilul de viață specific iernii amplifică riscurile. În această perioadă, oamenii consumă mai multe alimente grele, bogate în grăsimi, dulciuri de sezon și cantități mai mari de alcool. Aportul redus de fructe și legume scade nivelul vitaminelor și mineralelor, esențiale pentru buna funcționare a sistemului cardiovascular.
Deficitul de vitamina D, frecvent în sezonul rece din cauza expunerii reduse la soare, este, de asemenea, asociat cu o incidență crescută a hipertensiunii și a afecțiunilor cardiace.
Iarna scade și nivelul de activitate fizică. Mulți oameni evită mersul pe jos, sportul în aer liber sau activitățile solicitante, preferând spațiile interioare. Sedentarismul încetinește circulația periferică și favorizează depunerile de grăsime în vase.
În anumite condiții, lipsa mișcării poate duce la tromboze venoase, mai ales la persoanele cu antecedente de tromboflebită sau cu insuficiență venoasă cronică.
Cureți zăpada în fața blocului/casei sau la mașină? Atenție mare, chiar și la persoanele sănătoase
Există și riscul asociat efortului intens efectuat pe frig, cum este deszăpezitul sau mersul prin zăpadă adâncă. Chiar și la persoane sănătoase, aceste activități cresc brusc ritmul cardiac și presiunea arterială.
La pacienții cu hipertensiune sau boli coronariene, astfel de eforturi reprezintă un factor declanșator frecvent pentru atacurile de cord. Activități aparent banale, precum curățarea zăpezii cu lopata, sunt menționate în multe rapoarte medicale ca situații în care au apărut evenimente cardiace severe.
Consumul de alcool, folosit de unii ca metodă de „încălzire”, are efect înșelător. Alcoolul dilată vasele de sânge doar temporar, ceea ce produce o senzație falsă de căldură.
În scurt timp însă, corpul pierde rapid căldura, iar inima este obligată să muncească mai intens pentru a menține temperatura internă constantă. Acest ciclu poate epuiza organismul și crește riscul de hipotermie și decompensări cardiace.
Probleme cu circulația periferică și AVC-uri mai des întâlnite iarna
Pe lângă inimă, frigul afectează și circulația periferică. Persoanele cu arteriopatie periferică sau cu boală venoasă cronică pot observa o accentuare a simptomelor – dureri, amorțeli, senzație de frig intens la nivelul mâinilor și picioarelor. În cazurile severe, pot apărea chiar degerături sau leziuni tisulare.
Accidentele vasculare cerebrale sunt, de asemenea, mai frecvente iarna. Creșterile bruște de tensiune arterială, vasoconstricția și riscul crescut de coagulare a sângelui contribuie la apariția atât a AVC-urilor ischemice (prin blocarea unui vas), cât și a celor hemoragice (prin ruperea unui vas de sânge fragilizat).
Sfaturile specialiștilor. Citește-le și ține cont de ele!
Pentru a preveni aceste riscuri, specialiștii recomandă o serie de măsuri simple, dar esențiale. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este fundamentală, în special pentru pacienții hipertensivi sau pentru cei care au antecedente cardiovasculare.
Exercițiile fizice trebuie menținute constant, preferabil în interior, la temperaturi confortabile, pentru a evita suprasolicitarea pe frig. Mersul pe jos, exercițiile ușoare sau antrenamentele în casă pot stimula circulația și pot reduce tensiunea arterială.
Nutriția joacă, de asemenea, un rol important. O alimentație echilibrată, bogată în vitamine și minerale, cu un consum redus de sare, alcool și grăsimi saturate, poate menține tensiunea arterială în limite normale și poate reduce nivelul colesterolului. Atenție și la murături, nu exagera cu ele sau evită-le complet, dacă poți!
Renunțarea la fumat este crucială, deoarece fumatul accentuează vasoconstricția și favorizează apariția ischemiei.
Îmbrăcămintea adecvată, purtată în straturi, ajută la menținerea temperaturii corpului și reduce șocul termic la ieșirea afară. Este important ca hainele să nu fie prea strâmte, pentru a nu îngreuna circulația sângelui în zona extremităților.
Pentru persoanele cu boli cardiace, respectarea tratamentului prescris și consultarea medicului la orice simptom neobișnuit sunt esențiale pe durata sezonului rece.
