Inflaţia ridicată modifică ritmul creşterii economice. BNR explică efectele majorării TVA: A fost transferată aproape integral asupra preţurilor de consum
În analiza transmisă de BNR se arată că economia României va înregistra o creştere moderată în 2025-2026, influenţată de aplicarea pachetelor de consolidare bugetară şi de menţinerea unei inflaţii ridicate până la jumătatea anului viitor. Membrii Consiliului Băncii Naționale a României explică faptul că aceste evoluţii afectează venitul real al gospodăriilor, ceea ce se va reflecta direct în încetinirea consumului populaţiei.
Potrivit minutei, această situaţie va conduce la o adâncire mai pronunţată a deficitului de cerere agregată până la finalul anului următor, scenariu urmat de o uşoară corecţie în primele trimestre din 2027. În privinţa cererii interne, BNR estimează că ritmul de creştere al consumului gospodăriilor se va reduce vizibil comparativ cu anul 2024.
Totodată, Consiliul notează că formarea brută de capital fix va deveni principala componentă de susţinere a economiei, poziţie pe care o va menţine pe întreaga perioadă analizată. Evoluţia este explicată prin atragerea unui volum mai consistent de fonduri europene, precum şi prin impactul reformelor şi investiţiilor asociate consolidării bugetare şi deciziilor economice la nivel european.
În ceea ce priveşte exportul net, membrii Consiliului estimează că efectul negativ din 2024 va fi semnificativ redus în 2025, urmând ca în 2026 contribuţia sa să fie uşor pozitivă. Această schimbare se bazează pe apropierea ritmurilor de creştere ale economiilor partenere de ritmul absorbţiei interne.
Deficitul extern rămâne vulnerabil; riscurile externe persistă
Concluziile BNR arată că deficitul de cont curent, deşi în proces de ajustare, va continua să se menţină peste standardele europene în perioada 2025-2026. Membrii Consiliului descriu acest indicator drept o vulnerabilitate majoră, cu implicaţii asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi asupra sustenabilităţii economice.
Documentul subliniază că există incertitudini privind măsurile ce urmează a fi adoptate pentru menţinerea deficitului bugetar pe o traiectorie descendentă, compatibilă cu angajamentele asumate în faţa Comisiei Europene. Astfel de măsuri pot influenţa cererea, costurile firmelor şi planurile de investiţii.
La nivel internaţional, tensiunile comerciale globale şi războiul din Ucraina continuă să exercite riscuri asupra activităţii economice şi asupra perspectivei inflaţiei. De asemenea, statele UE au programe extinse de investiţii în domeniul apărării şi al infrastructurii, ceea ce poate influenţa costurile la nivel european.
Din această perspectivă, membrii Consiliului insistă asupra importanţei absorbţiei rapide a fondurilor europene, în special cele din Next Generation EU, considerate esenţiale pentru a compensa parţial efectele consolidării bugetare şi ale tensiunilor geopolitice.
Analiza inflaţiei: TVA şi energia au avut un impact major
În cadrul discuţiei privind inflaţia, BNR observă o creştere puternică a ratei anuale în trimestrul III 2025, influenţată de două şocuri succesive: expirarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice la 1 iulie şi majorarea cotelor de TVA şi a accizelor la 1 august. Membrii Consiliului arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,88% în septembrie, faţă de 5,66% în iunie.
Analiza arată că aceste măsuri au influenţat puternic componentele exogene ale coşului de consum, determinând scumpiri ample la energia electrică şi creşteri moderate la combustibili, efecte doar parţial compensate de scăderea preţurilor unor produse alimentare, în special legume şi fructe.
La rândul său, inflaţia CORE2 ajustat a accelerat în trimestrul III, ajungând la 8,1% în septembrie, de la 5,6% în iunie. BNR explică faptul că această creştere a fost determinată de dinamica preţurilor la servicii, care au avansat cu două cifre, precum şi de scumpirea alimentelor procesate. Mărfurile nealimentare au avut o contribuţie mai redusă, dar tot vizibilă.
Evaluările BNR arată că majorarea cotelor de TVA a fost transmisă aproape integral în preţurile de consum până la finalul trimestrului III. Membrii Consiliului subliniază că cererea rezilientă pe anumite segmente şi aşteptările inflaţioniste ridicate pe termen scurt au accentuat aceste efecte.
Piaţa muncii dă semnale mixte, iar costurile salariale rămân ridicate
BNR analizează şi evoluţiile pieţei muncii, remarcând o întrerupere a tendinţei de detensionare observată anterior. Datele din trimestrul II arată noi scăderi ale numărului de salariaţi în iulie şi august, în timp ce rata şomajului BIM s-a redus uşor în trimestrul III, după ce în primele două trimestre se menţinuse în jurul valorii de 6%.
Intenţiile de angajare pentru următoarele luni s-au îmbunătăţit uşor în octombrie, după scăderea accentuată din trimestrul III. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a diminuat uşor, dar rămâne la un nivel moderat ridicat.
În ceea ce priveşte salariile, dinamica anuală a salariului brut nominal pe economie a continuat să scadă în primele luni ale trimestrului III, dar într-un ritm mai lent. Costul unitar cu forţa de muncă în industrie a crescut din nou în august, situându-se la niveluri ridicate, cu posibile implicaţii asupra competitivităţii externe.
Membrii Consiliului îşi exprimă îngrijorarea privind evoluţia viitoare a costurilor salariale, având în vedere inflaţia actuală, aşteptările inflaţioniste şi dezechilibrele persistente între cererea şi oferta de forţă de muncă în anumite domenii.
Condiţiile financiare şi creditarea: scăderi ale dobânzilor, dar presiuni pe curs
În analiza pieţelor financiare, BNR observă o scădere uşoară a cotaţiilor din piaţa monetară în debutul trimestrului IV 2025. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu şi lung au intrat pe o traiectorie descendentă, atingând la jumătatea lui octombrie cele mai scăzute niveluri din ultimul an.
În paralel, cursul leu/euro a înregistrat o depreciere mai abruptă în prima parte a lunii octombrie, urmată de o corecţie parţială şi apoi de o stabilizare pe un palier superior, influenţată de revizuiri ale aşteptărilor privind politica monetară a Fed şi de discuţiile interne legate de pachetul fiscal suplimentar.
Pe segmentul creditului privat, BNR notează că ritmul de creştere anuală a scăzut în septembrie la 7,5%, evoluţie determinată aproape în totalitate de diminuarea creditării companiilor. În acelaşi timp, creditarea populaţiei în lei a încetinit doar marginal, deoarece scăderea creditului de consum a fost compensată de menţinerea ridicată a împrumuturilor pentru locuinţe.
