Petrișor Peiu susține că România a trecut a doua „linie roșie” din Tratatul de la Maastricht
Petrișor Peiu a declarat că România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, după un ritm de împrumuturi accelerate în ultimele luni.
El a precizat că, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, raportul pentru iulie 2025 indica un nivel de 58,9% din PIB, cu o datorie de 1.070 de miliarde de lei. Cum după luna iulie au urmat încă trei luni cu o medie de 15 miliarde de lei datorie nouă în fiecare lună, senatorul afirmă că datoria ar fi depășit astăzi pragul de 1.100 de miliarde de lei, depășind astfel nivelul de 60% din PIB.
„Avem, în sfârşit, din păcate, certitudinea că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB, încălcând acea de-a doua linie roşie din Tratatul de la Maastricht. Prima a fost cu depăşirea pragului de 3% a deficitului bugetar. Ce este extrem de important legat de datoria publică? Din păcate, Ministerul Finanţelor publică raportul privind datoria guvernamentală cu foarte mare întârziere. Avem, deocamdată, raportul pe luna iulie 2025. Conform acestui raport, datoria a atins 1070 de miliarde de euro, reprezentând 58,9% din produsul intern brut. După luna iulie, mai avem încă 3 luni, august, septembrie şi octombrie. Suntem chiar la finalul lunii noiembrie. Având în vedere ritmul de 15 miliarde de lei de până acum, în fiecare lună, ritmul lunar de creştere a datoriei publice, este foarte probabil că suntem la peste 1100 de miliarde de lei, astăzi, ceea ce înseamnă că s-a depăşit pragul de 60% din PIB al datoriei publice”, a spus Petrişor Peiu într-o conferinţă de presă.
Peiu a atras atenția asupra unei „luni atipice”, iulie 2025, când datoria publică ar fi crescut cu 30 de miliarde de lei într-un singur interval, dublu față de media lunară. El spune că acest salt ar reflecta rostogolirea unor datorii ajunse la scadență, într-un context în care statul a avut mai multe vârfuri mari de plată în 2025.
„Noi ştim că am avut anul acesta 3 vârfuri de plată a datoriei publice. Această creştere arată faptul că s-a rostogolit respectiva datorie cu vârfuri mari de tot. Şi acum vedem luna iulie, vom vedea şi luna octombrie, undeva spre sfârşitul anului, sau poate chiar în ianuarie, când se îndură Ministerul de Finanţe”, a precizat liderul senatorilor AUR.
Critici privind împrumuturile viitoare și programul SAFE
Senatorul AUR afirmă că România a devenit extrem de vulnerabilă la variațiile cursului valutar, deoarece 55% din datoria publică este denominată în monede străine. El consideră că această structură amplifică riscurile financiare și pune presiune suplimentară pe buget.
Peiu a adăugat că statul va ajunge să plătească dobânzi care se vor apropia de 3% din PIB începând cu acest an, ceea ce ar reprezenta o povară semnificativă în contextul unui deficit deja ridicat.
Liderul senatorilor AUR afirmă că datoria publică va continua să crească din cauza unor împrumuturi suplimentare, care nu ar fi direct legate de finanțarea deficitului bugetar. El a menționat programul SAFE, cu o valoare totală de 16,7 miliarde de euro, echivalentul a 85 de miliarde de lei. Adăugarea acestei sume ar însemna 4 până la 5 puncte procentuale din PIB în plus la datoria totală.
Peiu susține că toate aceste costuri se vor reflecta în cheltuielile statului pentru plata datoriei publice, ceea ce ar amplifica presiunea asupra finanțelor publice.
„Toate aceste costuri le vom regăsi în costurile noastre cu datoria publică şi tot acest nivel suplimentar de datorie publică se va adăuga celor peste 1100 de miliarde de lei pe care le avem deja în datoria publică. (..) Politica pe care a adoptat-o guvernul Bolojan, şi anume descreşterea inflaţiei pentru a reduce povara datoriei publice, este ucigătoare pentru ţară”, a menţionat senatorul.
Două mecanisme alimentează creșterea prețurilor
Petrișor Peiu îl critică pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că strategia guvernului, care urmărește scăderea inflației pentru a reduce costurile datoriei, afectează economia. Peiu spune că guvernul recurge la două mecanisme care alimentează creșterea prețurilor:
- creșterea taxelor, care se reflectă în prețul fiecărui bun și serviciu
- scumpirea energiei, atât la producție, cât și la consum
El afirmă că prețurile produselor energetice au crescut considerabil, indicând o creștere anualizată de 13% la producția de energie, 72% la energia electrică pentru consumatori, 17% la energia termică și scumpiri ale carburanților. Toate acestea, spune senatorul, amplifică inflația în loc să o reducă.
„Putem să spunem că avem o creştere a preţurilor la producţia de energie, avem o creştere a preţurilor la producţia de energie de 13%, o creştere anualizată şi mai avem, pe de altă parte, o creştere a preţurilor de consum a produselor energetice, inclusiv a energiei electrice. La energie electrică avem 72%, la energie termică 17%. Vorbim acum şi de o creştere a preţului la combustibil la pompă. Toate acestea trei, împreună cu creşterile de taxe, alimentează creşterea de preţuri”, a arătat parlamentarul AUR.
Deficitul bugetar ar putea rămâne ridicat, în ciuda veniturilor suplimentare
Petrișor Peiu susține că o creștere pe termen scurt a veniturilor din cauza inflației este înșelătoare și că deficitul bugetar ar putea rămâne în jur de 9% la finalul anului. El critică dependența guvernului de majorarea taxelor, fără reducerea cheltuielilor structurale.
Senatorul AUR a ironizat declarația premierului, potrivit căreia cheltuielile de personal ar fi scăzut cu 500 de milioane de lei într-o lună. Peiu spune că această reducere este „ridicolă” raportat la un fond de salarii de 14 miliarde de lei pe lună.
„Chiar dacă, pe termen scurt, şi ne aducem aminte, s-a lăudat săptămâna trecută cu venituri mai mari, chiar dacă, pe termen scurt, inflaţia aduce venituri mai mari la buget, pe termen lung se va reaşeza deficitul bugetar şi vom vedea, la sfârşitul anului, că el va fi tot în jur de 9%. Deci, este guvernul într-o capcană care vine din faptul că vrea să reducă deficitul doar din creşteri de taxe, din creşteri de venituri, şi nu acceptă ideea reducerilor de cheltuieli. În mod ridicol, de exemplu, săptămâna trecută, în acel bilanţ, premierul Bolojan vorbea de o reducere a cheltuielor cu salariile personalului bugetar cu 500 de milioane de lei într-o lună, în luna octombrie, la un fond de salarii de 14 miliarde de lei pe lună. Adică, dacă este să fim raţionali, rezonabili, vom observa că această reducere de cheltuieli provenită din comasarea unor sporuri şi din limitarea unor sporuri este ridicolă, în raport cu creşterile de cheltuieli pe care le generează prin creşterea de taxe şi prin creşterea preţurilor la energie”, a subliniat Peiu.
